România şi-a luat angajamentul, în 2007, când a aderat la UE, să valorifice 50% din cantitatea de deşeuri pe care le colectează. Opt ani mai târziu, ţara noastră a ajuns să recupereze mai puţin de jur de 5% din deşeurile menajer, condiţii în care riscă un infringment şi amenzi ce pot ajunge la 200.000 de euro pe zi. Aceşti bani vor fi suportaţi de la buget, cu alte cuvinte de cetăţeni, adică exact de cei ce nu colectează selectiv, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de interes, fie pentru că autorităţile nu le pun la dispoziţie logistica necesară.
"Soluţiile sunt simple, nu trebuie să le inventăm noi, le vedem în Elveţia, în Norvegia, în Germania, dar nu le putem aplica fiecare de capul lui. Fără un dialog serios, rezultatele vor fi pe bucăţele. (...) Se pune problema de calitatea vieţii cetăţenilor, indiferent dacă suntem miniştri sau ongişti, problema ne afectează pe toţi. O abordare fracţionată, în care fiecare spune ce trebuie să facă cealaltă parte nu va da rezultate iar numai cifre seci s-ar putea să nu reprezintă date relevante", a explicat luni, Adrian Bădilă, reprezentant al Terra Mileniul III, în cadrul unei conferinţe de presă pe tema colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane.