30 noiembrie – data alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova

Tot mai multe decizii luate în ultima perioadă de Parlamentul de la Chişinău sunt votate în grabă mare după ce sunt pregătite peste noapte de majoritatea parlamentară. Investirea în 35 de minute a Guvernului Filip, proiectul de cenzurare a internetului, data alegerilor prezidenţiale, sunt doar câteva din marile „reforme” implementate.
.
. (DIMITAR DILKOFF / AFP / Getty Images)

Parlamentul a votat, în cadrul şedinţei de vineri, un proiect de hotărâre prin intermediul căruia s-a stabilit data alegerilor prezidenţiale. Cu votul majorităţii parlamentare s-a hotărât că alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 30 octombrie 2016.

Fiind pregătit peste noapte de câţiva deputaţi din majoritatea parlamentară, documentul a stârnit nemulţumirea partidelor din opoziţie, care potrivit UNIMEDIA, consideră că actuala guvernare nu face altceva decât să încalce legea, întrucât alegerea şefului statului ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în vară.

„Modul în care aţi stabilit această dată este complet nedemocratic. Aduceţi argumente vizavi de numărul de semnături. Poate numărul de semnături trebuie modificat şi nu invers. Adică micşorăm numărul de semnături necesare pentru a organiza scrutinul în termenii legali”, a menţionat vicepreşedintele PLDM, Vadim Pistrinciuc.

„Nu vine această amânare ca o decizie de a „pregăti” guvernarea pentru alegeri? Vreţi să pregătiţi cenzurarea internetului, şi alte limitări”, a adăugat liberal-democratul.

În timpul dezbaterilor, liberal-democratul Chiril Lucinschi a propus ca alegerile prezidenţiale să aibă loc în data de 3 iulie. Propunerea fiind însă respinsă.

„Este imposibil la începutul lui iulie. Campania electorală durează timp de trei luni. Asta ar înseamnă că, de luni, partidele ar trebui să înceapă desemnarea candidaţilor la funcţia de preşedinte. Noi cu toţii de luni trebuie să colectăm cel puţin 180 de mii de semnături în termen de trei luni. Dacă îmi veţi da o reţetă cum de la 2 aprilie până la 3 mai am reuşi să adunăm aceste semnături, putem discuta”, a comentat democratul Sergiu Sârbu.

Preşedintele fracţiunii PCRM, Inna Şupac este de părere că această propunere trebuia făcută încă la 8 februarie, „ceea ce facem noi acum se numeşte încălcarea legii. Noi nu vom susţine documentul”.

„Toată lumea doreşte nu numai alegerea preşedintelui în mod direct, dar şi componenţa Comisiei Electorale Centrale. Noi ştim că membrii CEC au mandatul expirat. Dar mai ştim că odată ce adoptăm data alegerilor prezidenţiale, nu vom mai putea schimba componenţa membrilor CEC”, a intervenit socialistul Vladimir Ţurcanu.

Pe de altă parte, încercând să justifice decizia fracţiunii din care face parte, Sârbu a explicat că „totul se face în conformitate cu legea. Data aceasta este o propunere, iar Parlamentul este locul de dezbatere. Suntem perfect în conformitate cu Codul elaborat, iar acordul sau dezacordul îl veţi prezenta la finele acestei dezbateri”.

„Este clar că, Curtea Constituţională ne-a pus într-o situaţie critică. Este necesar să mergem până la capăt. Noi trebuie să stabilim data alegerilor. Trebuie să respectăm legislaţia. Propun întreruperea dezbaterilor”, a menţionat democratul Dumitru Diacov, fiind susţinut şi de liderul PL, Mihai Ghimpu.

Revenind la dezbaterile cu privire la alegerile prezidenţiale, acestea au fost încheiate cu votul a 50 de deputaţi.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe