AIEA: Iranul şi-a mărit stocul de uraniu îmbogăţit până la un nivel apropiat de cel al armelor nucleare

Iranul şi-a mărit şi mai mult stocul de uraniu îmbogăţit până la niveluri apropiate de cele pentru armament, potrivit unui raport confidenţial publicat luni de către organismul de supraveghere nucleară al ONU, ultima încercre a Teheranului de a exercita în mod constant presiuni asupra comunităţii internaţionale, potrivit AP News.

Iranul încearcă să obţină ridicarea sancţiunilor economice impuse din cauza programului nuclear controversat al ţării în schimbul încetinirii programului. Programul - ca şi toate chestiunile de stat din Iran - se află sub îndrumarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, iar acest lucru probabil nu se va schimba în urma accidentului de elicopter de săptămâna trecută, în care şi-au pierdut viaţa preşedintele şi ministrul de Externe al Iranului.

Raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică vine, de asemenea, pe fondul unor tensiuni crescânde în Orientul Mijlociu în general din cauza războiului actual dintre Israel şi Hamas. Israelul şi Iranul au efectuat luna trecută, pentru prima dată, lovituri directe pe teritoriul celuilalt stat pentru prima dată.

Raportul precizează că, la 11 mai, Iranul deţinea 142,1 kilograme de uraniu îmbogăţit până la 60% - o creştere de 20,6 kilograme de la ultimul raport al organismului de supraveghere al ONU din februarie. Uraniul îmbogăţit la o puritate de 60% este la doar un mic pas, din punct de vedere tehnic, de nivelurile de 90% pentru arme.

Conform definiţiei AIEA, aproximativ 42 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 60% reprezintă cantitatea la care este teoretic posibilă crearea unei arme atomice - dacă materialul este îmbogăţit şi mai mult, până la 90%.

De asemenea, la 11 mai, raportul precizează că stocul total de uraniu îmbogăţit al Iranului se ridică la 6.201,3 kilograme, ceea ce reprezintă o creştere de 675,8 kilograme faţă de raportul anterior al AIEA.

Iranul a susţinut că programul său nuclear este doar în scopuri paşnice, dar şeful AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avertizat anterior că Teheranul are suficient uraniu îmbogăţit la un nivel apropiat de cel al armelor pentru a fabrica "mai multe" bombe nucleare dacă ar dori să facă acest lucru. El a recunoscut că agenţia ONU nu poate garanta că niciuna dintre centrifugele iraniene nu a fost scoasă pentru îmbogăţire clandestină.

Context

Tensiunile au crescut între Iran şi AIEA din 2018, când preşedintele de atunci Donald Trump a retras unilateral Statele Unite din acordul nuclear încheiat de Teheran cu puterile mondiale. De atunci, Iranul a abandonat toate limitele pe care acordul le-a impus programului său şi a intensificat rapid îmbogăţirea.

În cadrul acordului nuclear iniţial, încheiat în 2015, Iranului i s-a permis să îmbogăţească uraniu doar până la o puritate de 3,67%, să menţină un stoc de aproximativ 300 de kilograme şi să utilizeze doar centrifuge IR-1 foarte simple - maşini care rotesc gazul de uraniu la viteză mare în scopul îmbogăţirii.

În cadrul acordului din 2015, Teheranul a acceptat să limiteze îmbogăţirea uraniului la nivelul necesar de a genera energie nucleară în schimbul ridicării sancţiunilor economice. La vremea respectivă, inspectorii ONU au fost însărcinaţi cu monitorizarea programului.

Raportul de luni a mai spus că Teheranul nu a reconsiderat decizia sa din septembrie 2023 de a interzice inspectorilor AIEA să mai monitorizeze programul său nuclear şi a adăugat că se aşteaptă ca Iranul "să facă acest lucru în contextul consultărilor în curs de desfăşurare între agenţia (AIEA) şi Iran".

Potrivit raportului, Grossi "regretă profund" decizia Iranului de a interzice accesul inspectorilor - iar o revenire asupra acestei decizii "rămâne esenţială pentru a permite pe deplin agenţiei să îşi desfăşoare în mod eficient activităţile de verificare în Iran".

Decesul preşedintelui iranian Ebrahim Raisi şi al ministrului iranian de Externe, Hossein Amirabdollahian, a declanşat o pauză în discuţiile AIEA cu Teheranul privind îmbunătăţirea cooperării, se recunoaşte în raport.

Înaintea prăbuşirii elicopterului, în 19 mai, Iranul acceptase să organizeze negocieri tehnice cu AIEA la 20 mai, în urma unei vizite a lui Grossi la începutul lunii. Însă aceste întâlniri au eşuat din cauza accidentului. Iranul a trimis apoi o scrisoare la 21 mai, spunând că echipa sa nucleară doreşte să continue discuţiile la Teheran "la o dată adecvată care va fi stabilită de comun acord", se arată în raport.

De asemenea, raportul a mai menţionat că Iranul încă nu a dat răspunsuri la ancheta de ani de zile a AIEA privind originea şi locaţia actuală a particulelor de uraniu artificiale găsite în două locaţii pe care Teheranul nu le-a declarat ca potenţiale situri nucleare, Varamin şi Turquzabad.

Acesta a menţionat că solicitarea AIEA trebuie să fie rezolvată, altfel agenţia "nu va putea confirma corectitudinea şi caracterul complet al declaraţiilor Iranului" în cadrul unui acord de garanţii încheiat între Teheran şi organismul de supraveghere nucleară.

De asemenea, raportul a precizat că nu s-a înregistrat niciun progres până în prezent în ceea ce priveşte reinstalarea mai multor echipamente de monitorizare, inclusiv a camerelor de luat vederi, îndepărtate în iunie 2022. De atunci, singurele date înregistrate sunt cele ale camerelor de luat vederi ale AIEA instalate la un atelier de centrifugare din oraşul Isfahan în mai 2023 - deşi Iranul nu a dat undă verde accesului AIEA la aceste date.

AIEA a precizat că, la 21 mai, inspectorii AIEA, după o întârziere în aprilie, "au întreţinut cu succes camerele de luat vederi de la atelierele din Isfahan, iar datele pe care le-au colectat de la sfârşitul lunii decembrie 2023 au fost plasate sub sigiliile separate ale Agenţiei şi ale iranienilor în locurile respective".