Alegerile din Diaspora, un dezastru premeditat. Scenariul: Titus Corlăţean
Mii de români au stat, în noiembrie 2014, la cozi infernale pentru a vota împotriva accederii lui Victor Ponta la funcţia supremă în stat şi mulţi dintre ei n-au mai apucat să voteze. După un an şi jumătate, DNA indică un posibil responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat: Titus Corlăţean.
Titus Corlăţean (Florin Chirilă/Epoch Times)
Pus sub acuzare în dosarul "Diaspora", fostul ministru de externe Titus Corlăţean este acuzat că a recurs la mai multe stratageme pentru a-i împiedica pe românii din străinătate, care în mod tradiţional votează împotriva candidatului PSD, să ajungă la urne. Una din acestea a fost eliminarea unor secţii unde locuiesc comunităţi importante de români şi înfiinţarea altora în oraşe unde stau câteva zeci de conaţionali. Astfel, deşi teoretic românii din Diaspora au avut la dispoziţie tot atâtea secţii de votare ca în 2009, practic pentru mulţi dintre ei a fost mult mai greu sau chiar imposibil să voteze.
Concret, Titus Corlăţean este acuzat că ar fi dat mai multe note circulare şi ordine prin care ar fi limitat numărul cetăţenilor români care au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 2-16 noiembrie 2014, potrivit unor surse din MAE citate de Adevărul.
"Astfel, în vederea alegerilor prezidenţiale, pe 17 iulie 2014, MAE a solicitat printr-o notă circulară misiunilor diplomatice să facă propunerile necesare pentru secţiile de votare. Prin această notă s-a impus „pentru prima dată în cadrul proceselor electorale organizate de MAE”, condiţia ca secţiile de votare organizate în afara misiunilor diplomatice să fie organizate în spaţii oficiale, puse la dispoziţie de către autorităţile locale. Însă pe motiv că autorităţile locale nu le-ar fi răspuns la solicitări, mai multe ambasade ar fi fost nevoite să renunţe la unele propuneri de secţii apreciate ca fiind necesare. Şi astfel s-a ajuns în situaţia în care s-a renunţat la organizarea de secţii de vot în oraşe unde existau comunităţi mari de români. ", arată sursa citată.
Astfel, deşi s-a păstrat numărul de secţii de votare din 2009, au fost închise secţii din oraşe cu comunităţi mari de români şi deschise în oraşe unde fuseseră înregistraţi puţini votanţi.
În Spania, de exemplu, ţara unde trăiesc foarte mulţi români, au fost eliminate secţiile de votare din Girona, unde, în 2009, au votat 814 români, Roquetas del Mar (1.874 de votanţi), Torrejon de Ardoz (1.764 de votanţi) sau Tarragona (1.023 de votanţi). MAE a respins propunerile privind înfiinţarea de secţii în zona unde erau comunităţi importante de români: Huelva (22.097 de români), Coslada (18.659 de români) sau Fuenlabrada (6.031 de români). Pentru se păstra numărul de 38 de secţii de votare pentru Spania, Corlăţean a dispus înfiinţarea a încă patru secţii de votare în localităţi care nu fuseseră propuse de ambasade, unde prezenţa la vot, în 2009, a fost modestă: Lepe (291 de persoane au votat în 2009), Santiago de Compostela (85 de persoane), Gijon (195 de persoane) şi Cordoba (97 de persoane).
Articolul integral poate fi citit aici
