Amnistia fiscală care vrea să "cârpească gaura bugetară". "Cele mai mari datorii sunt la firme - 175 de miliarde"

Amnistia fiscală adoptată de Guvernul Ciolacu a împărţit în două opiniile din societate: unii au primit măsura cu braţele deschise, în timp ce alţii au criticat dur demersul menit să aducă fonduri la buget.

Un lucru e cert: aproximativ 800.000 de români - persoane fizice - au datorii la stat. Dintre aceştia, în jur de 700.000 au datorii care se încadrează sub plafonul de 5.000 de lei. Într-o situaţie grea se află şi multe firme, care se chinuie să supravieţuiască după ce au fost afectate de multiple crize şi de taxele mari pe muncă impuse de acelaşi Guvern. Printre acestea, sunt însă şi patroni rău-platnici care aleg să nu-şi dea dările la stat.

Cum comentează această situaţie cei din coaliţia de guvernare?

O dezbatere în acest sens a avut loc în studioul Digi24, unde au fost prezenţi social-democratul Daniel Zamfir, liberalul Ionuţ Stroe şi useristul Irineu Darău.

Redăm mai jos schimbul de replici:

Jurnalist: Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă în încercarea de a acoperi, sau mai bine spus de a cârpi gaura bugetară, o ordonanţă de urgenţă care vine cu veşti foarte, foarte bune pentru datornici, pentru rău-platnici: dacă au datorii până în 5.000 de lei către stat şi le vor plăti până pe 25 noiembrie, vor fi iertaţi de jumătate din această datorie; dacă suma datorată depăşeşte 5.000 de lei, vor fi iertaţi de un sfert. Firmele vor fi iertate de penalităţi şi de dobânzi. Însă din sondaje reiese că oamenii de rând nu văd cu ochi buni această măsură a guvernului.

Domnule Stroe, oamenii simpli se întreabă unde este echitatea? Eu am plătit, celălalt nu a plătit, dar cel care nu a plătit va fi iertat de jumătate din datorii. Pe de altă parte, înţelegem oarecum şi ceea ce vrea guvernul să facă, să adune măcar aşa nişte bani, inclusiv la buget.

Ionuţ Stroe (PNL): Şansele recuperării acestor datorii în actualele condiţii tind către zero, aşa că trebuie să gândim pragmatic. Nu suntem singura ţară din lume care, ciclic, la 10-15 ani, adoptă o asemenea măsură de eliminare a penalităţilor pentru a recupera datoriile istorice. Potrivit estimărilor, cel puţin 10 miliarde de lei putem strânge rapid. Aceste sume sunt bani care sunt mai mult decât necesari pentru a evita o situaţie complicată, ce ar avea repercusiuni mult mai grave.

Din punctul meu de vedere, în momentul de faţă cred că putem lucra concomitent şi la anumite bonificaţii pe care cei buni platnici să le aibă, în anul fiscal 2025. Înţeleg că discuţiile pornesc de undeva de la 3% în minus pentru cei care şi-au onorat aceste obligaţii în mod voluntar până acum. Iar cei care sunt datornici au această fereastră de timp. Atenţie, nu este o măsură cu caracter permanent, este pe o perioadă determinată tocmai pentru a putea recupera.

Jurnalist: Nu doar penalităţile, ci şi din principalul datoriei se scade jumătate pentru datoriile până în 5.000 de lei şi un sfert pentru datoriile peste 5.000 de lei. Domnule Darău, cum vedeţi această măsură a Guvernului?

Irineu Darău (USR): Eu îmi amintesc, apropo de cicluri de 10-15 ani, că, în special PSD, când a fost la guvernare, la cicluri mult mai scurte – ultimul a fost în 2019 şi a fost o iertare totală pentru persoane fizice de dobânzi şi penalităţi – a aplicat mai des amnistia.

Problema generală pe zeci de ani este că oricum nu se colectează la bugetul de stat cât trebuie şi suntem, din păcate, pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la acest capitol, ceea ce înseamnă că avem un buget mai mic din PIB şi implicit mai puţini bani pentru orice: pensii, salarii, funcţionarea statului şi aşa mai departe. Şi, evident, punem taxe şi impozite mari.

Deci, cred că, de fapt, prin astfel de măsuri, chiar mergând spre un deficit de 8%, guvernul încearcă să obţină bani rapid, dar nu rezolvă problema de fond. Cred că guvernarea ar trebui să se concentreze pe creşterea ratei de colectare, ceea ce ar majora întregul buget al ţării.

Jurnalist: Domnule Zamfir, n-ar putea fi asta o măsură cu efecte negative pe termen lung, încurajând neplata datoriilor?

Daniel Zamfir (PSD): Nu, pentru că, aşa cum a spus colegul meu Ionuţ Stroe, este o măsură temporară.

Jurnalist: Oamenii spun că ar putea urma o altă măsură temporară peste un an sau doi.

Daniel Zamfir: Cele mai multe datorii sunt la companii, acolo este suma cea mai mare, aproximativ 175 de miliarde de lei. Asta înseamnă în jur de 8% din deficit.

Jurnalist: De fapt, suma reprezintă mai mult, în jur de 10%.

Daniel Zamfir: 8% din deficitul actual, care este de aproximativ 5-6%. Dar gândiţi-vă ce înseamnă această sumă. Cea mai mare parte provine din datorii istorice, cu dobânzi şi penalităţi acumulate. Nu se şterge principalul datoriei la companii, ci doar dobânzile şi penalităţile. Statul are interesul ca acele companii să rămână în viaţă, să ofere salarii şi să contribuie la bugetul de stat. Ce interes ar avea statul ca aceste companii să dea faliment? Mai bine recuperez datoria până pe 25 noiembrie, ştergând dobânzile şi penalităţile, şi dau un impuls acestor companii să-şi continue activitatea.

Irineu Darău: Totuşi, alte state, în astfel de situaţii, fac eşalonări pe mai mulţi ani, pentru a nu afecta companiile. Este o problemă să iertăm 50% din datorii şi să oferim doar 3% bonificaţie pentru cei corecţi. Aici trebuie să existe un echilibru.

Daniel Zamfir: Este pentru prima dată când Guvernul României ia această decizie de a bonifica pe cei care sunt buni platnici. Cei datornici nu ar trebui categorisiţi ca rău-platnici în sens peiorativ; multe companii nu şi-au plătit datoriile din cauza pandemiei sau crizei energetice.