Ancheta autorităţilor privind infecţiile din spitalele unde au fost trataţi răniţii de la Colectiv a ajuns la final

La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti au realizat o evaluare a activităţilor de supraveghere, prevenire şi control a infecţiilor nosocomiale în spitalele care au acordat asistenţă victimelor incendiului de la Colectiv.
.
. (BOGDAN FLORESCU / The Epoch Times)

În cadrul acestei acţiuni, Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti (DSP) a evaluat în perioada 3 – 16 decembrie, prin personalul de specialitate, modul în care unităţile sanitare din subordine aplică planul propriu al spitalului de supraveghere, prevenire şi control a infecţiilor nosocomiale (IN), inclusiv ritmul de efectuare şi rezultatele probelor de autocontrol al sterilităţii mediului spitalicesc, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Sănătăţii.

Din ancheta efectuată reiese că normele de igienă, dezinfecţie, inclusiv asigurarea de substanţe necesare pentru acestea, precum şi managementul deşeurilor au fost respectate în toate spitalele.

Rezultatele evaluării realizate de DSP Bucureşti relevă faptul că există un grad redus de raportare a infecţiilor nosocomiale pentru luna noiembrie. Incidenţa infecţiilor raportate în luna noiembrie variază între 0-0,8%, cu excepţia Spitalului Clinic de Urgenţă Chirugie Plastică, Reparatorie şi Arsuri unde este de 2,8% .

"Autocontrolul efectuat de spitale a izolat în ultima perioadă câteva cazuri de prezenţă a unor germeni cu potenţial de multirezistenţă la antibiotice (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Klebsiella spp, MRSA)", se arată în comunicatul citat.

În cadrul evaluării DSP Bucureşti s-au efectuat şi teste de evidenţiere a prezenţei microbiene la nivelul suprafeţelor din spitale care au identificat prezenţa de Klebsiella pneumoniae şi de Staphylococcus aureus în probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirugie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes şi Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Pantelimon".

În privinţa pacienţilor victime ale accidentului de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecţie cu germeni multirezistenţi implicaţi frecvent în infecţii nosocomiale, singuri sau asociaţi; această situaţie medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există şi care au necesitat numeroase manopere medicale.

Potrivit anchetei, infecţiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre răniţii în incendiul de la Colectiv. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecţiilor nosocomiale a determinat o evoluţie favorabilă. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienţilor cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de 8 - 10 ori.

Totodată, în cadrul acestei acţiuni, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) în colaborare cu INBI Matei Balş, în baza unui chestionar complex adresat managerilor spitatelor de urgenţă care au tratat pacienţi de la "Colectiv", a evaluat capacitatea de diagnostic microbiologic, de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale şi de implementare a unor proceduri privind screeningul, izolarea şi tratarea pacienţilor cu patologii grave susceptibili să fie colonizaţi/infectaţi cu bacterii multirezistente, inclusiv modul de utilizare al antibioticelor.

Rezultatele interpretării chestionarelor completate de către cele 11 unităţi sanitare evaluate au relevat urmatoarele aspecte:

1. Izolarea pacienţilor în secţii de ATI special dedicate pacienţilor - victime ale accidentului din clubul Colectiv a fost posibilă in 6 spitale, nu însă în fiecare caz cu gruparea în acelaşi salon a pacienţilor infectaţi sau colonizaţi cu aceeaşi bacterie cu risc epidemiologic.

2. Diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la 8 dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat.

3. Metodele de determinare a rezistenţei bacteriene la antibiotice şi normele de interpretare a acestei rezistenţe sunt variabile şi uneori neactualizate.

4. Dintre cele 11 spitale, un număr de şapte au putut asigura personal medical şi auxiliar special dedicat pacienţilor arşi, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienţi colonizaţi sau infectaţi cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic; insuficienţa personalului a fost principalul motiv invocat pentru această situaţie.

5. Toate spitalele au beneficiat de cantităţile necesare şi suficiente de dezinfectanţi pentru a asigura dezinfecţia suprafeţelor.

Din coroborarea răspunsurilor la chestionar cu discuţiile purtate cu reprezentanţii spitalelor au mai rezultat următoarele:

1. Nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulaţia germenilor în spital.

2. Dotarea actuală a unor laboratoare şi/sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecţiilor (în special diagnosticul etiologic al infecţiilor şi identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.

3. Nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activităţi sensibile: screeningul, izolarea pacienţilor, curăţenia/dezinfecţia în funcţie de zona de risc. Deşi există o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianţa personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o nevoie de instruire temeinică, în funcţie de specificul unităţii sanitare şi axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie şi rezistenţă microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecţii nosocomiale din unitate.

4. Serviciul de Prevenire şi Control al infecţiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate variabilă de a implementa recomandările pe care le face, de multe ori considerentele de natură economică fiind invocate de management ca obstacole.

5. Lipseşte din spitale personalul specializat necesar controlului şi prevenirii infecţiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecţionist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1-2 pacienţi critici) este mai mult decât insuficient ceea ce determină ca riscul de infecţie să crească.

Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate în timp şi se datorează în principal modului de organizare a unităţilor sanitare impus de limitările arhitectonice ale acestora şi lipsei de personal medical. Nu au fost identificate cazuri în care personalul medical să nu-şi fi făcut corect datoria, dimpotrivă prin efortul lor medicii, asistenţii medicali şi alţi membri ai echipelor medicale au reuşit să trateze cu succes majoritatea pacienţilor internaţi în spitalele pe care le deservesc.

În urma acestor rezultate, Ministrul Sănătăţii a dispus elaborarea unui Plan Naţional de acţiune, cu obiective clare, pe termen scurt, mediu şi lung.

"Pe termen scurt, se impune înfiinţarea unui grup de monitorizare şi evaluare a activităţilor destinate controlului şi prevenirii IN şi a rezistenţei la antibiotice, care să evalueze activităţile desfăşurate în cadrul programului naţional de suraveghere şi control a IN derulat de Ministerul Sănătăţii şi care aduce modificări şi completări în derularea programului pentru anul 2016.

De asemenea, o proritate o va constitui implementarea unor măsuri care să încurajeze diagnosticarea şi raportarea corectă şi în timp util a infecţiior nosocomiale, în vederea instituirii măsurilor de prevenire şi control a acestora.

Pe termen mediu, se are în vedere reînfiinţarea specialităţii de microbiologie medicală, adoptarea curriculei şi a documentaţiei necesare formării de specialişti în domeniu şi stimularea angajării de medici infecţionişti şi epidemiologi în spitale de urgenţă şi constituirea echipei complexe pentru controlul infecţiilor (microbiolog, epidemiolog, infecţionist)", a transmis ministerul.

În contextul în care rezistenţa microbiană la antibiotice şi siguranţa pacientului reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, Ministerul Sănătăţii dă asigurări că va depune toate eforturile pentru elaborarea şi implementarea Strategiilor şi Planurilor Naţionale de control a infecţiilor nosocomiale şi de limitare a consumului de antibiotice.