Aniversare cu "cântec": Acuzaţii de dezmăţ, risipă a banilor publici şi incompetenţă la Radio România

Sala Radio, Radio-Difuziunea Română
Sala Radio, Radio-Difuziunea Română (Epoch Times România)

Asociaţia Kompatibil, înfiinţată de jurnalişti şi profesionişti din Radioul Public, reclamă risipa banilor, dezmăţ şi incompetenţă, la aniversarea a 91 de ani de la înfiinţarea radioului public. Într-un comunicat remis vineri Epoch Times, organizaţia informează că, în ultimii ani, Radio România a înregistrat constant scăderi ale audienţei şi i-au fost reclamate cu regularitate derapajele editoriale.

Potrivit jurnaliştilor, „instituţia a devenit irelevantă din punctul de vedere al obiectului de activitate – jurnalismul”.

„Radio România a încetat să dea tonul dezbaterilor sau, măcar, ştirea ori subiectul zilei; investigaţiile şi anchetele jurnalistice sunt, mai degrabă, accidente decât obişnuinţă; personalul redacţional este în bună măsură îmbătrânit întrucât nu există o politică de atragere a jurnaliştilor din generaţii mai tinere; o parte semnificativă din formate sunt depăşite şi amintesc, în cel mai bun caz, de radioul anilor ’90 decât de abordările moderne care se practică, în prezent, la cele mai importante radiouri din lume. S-a ajuns chiar şi la situaţii – de un amatorism inimaginabil în urmă cu doar câţiva ani – în care s-au experimentat, în direct, la Radio România Actualităţi, diferite formule pentru emisiuni pentru a se vedea care dintre acestea “sună mai bine””, se arată în comunicatul primit la redacţie.

Totodată, Asociaţia Kompatibil consideră că actuala stare de lucruri este cauzată, în primul rând, de faptul că nimeni din SRR nu a răspuns pentru vreuna din problemele mai sus menţionate, iar firavele reacţii din afara instituţiei au vizat, în general, Preşedintele Director General al SRR, nu şi persoanele care, de ani de zile, se ocupă de administrarea, coordonarea şi conducerea zilnică a instituţiei.

„În SRR a luat, astfel, naştere o adevărată cultură a inamovibilităţii persoanelor aflate în funcţii de conducere, iar singura preocupare vizibilă pare a fi aceea de “a nu deranja” – totul sub pretextul respectării legii 41/1994. Inamovibilitatea este dublată şi de un statut financiar privilegiat, care depăşeşte cu mult veniturile medii ale angajaţilor din SRR şi nu este justificat de performanţe. Asociaţia Kompatibil i-a cerut SRR, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, să prezinte numărul persoanelor aflate în funcţii de conducere (director general, director, secretar general, manager, redactor-şef, redactor-şef adjunct, administrator şef, contabil şef, inginer şef, şef serviciu), totalul cheltuielilor SRR cu veniturile acestora, precum şi totalul cheltuielilor SRR cu veniturile salariaţilor.

Iată numerele risipei:

SRR are, în prezent, 2038 de salariaţi şi 245 de colaboratori externi. În instituţie există 123 de funcţii de conducere, din care sunt ocupate 101. Cuantumul total al cheltuielilor SRR pentru veniturile angajaţilor şi colaboratorilor (salarii, prime, bonusuri) în perioada 1 ianuarie 2017 – 30 septembrie 2019 a fost 480973461,1 de lei. Cuantumul total al cheltuielilor SRR pentru salarizarea persoanelor care ocupă funcţii de conducere şi coordonare a fost, tot în perioada 1 ianuarie 2017 – 30 septembrie 2019, de 50.017.471 de lei. Trebuie notat că în primele luni ale anului 2019 s-au cheltuit deja pentru veniturile managerilor 14,5 milioane de lei, în condiţiile în care de curând se estima că, în ultimele două luni ale anului, instituţia va înregistra un deficit de aproximativ 10 milioane de lei”, precizează Kompatibil.

Potrivit comunicatului, cifrele prezentate anterior nu fac altceva decât să releve faptul că, în intervalul menţionat, „media cheltuielilor/persoană aflată în funcţie de conducere a fost de aproape o jumătate de milion de lei, faţă de aproximativ 210 676 de mii de lei media unui angajat”.

În plus, se mai arată că în SRR, la fiecare 22 de angajaţi, al 23-lea este şef, iar unul din trei şefi şi-a ocupat funcţia fără să fi dat concurs pe post.

Cum din documentul prezentat de SRR se poate deduce că bugetul total al cheltuielilor de salarizare include şi cheltuielile cu salarizarea persoanelor aflate în funcţii de conducere, rezultă că venitul mediu al unui şef este de 2,5 ori mai mare decât venitul mediu al unui angajat.

"Din documentele SRR rezultă că 10,3% din cheltuielile cu salariile sunt pentru 4% dintre angajaţi – cei care ocupă funcţii de conducere.

1 angajat din 22,6 este şef.

Mai mult de un şef din trei îşi ocupă funcţia fără a se da concurs. Acest lucru înseamnă că mandatul persoanelor respective trebuie prelungit cu regularitate de angajator, ceea ce le face vulnerabile la presiuni. Situaţia este valabilă inclusiv pentru anumite funcţii de conducere editorială de la principalul canal al SRR, Radio România Actualităţi", afirmă jurnaliştii.

Asociaţia Kompatibil atrage, totodată, atenţia că există numeroase situaţii în care funcţii de conducere din cadrul SRR – unele obţinute prin concurs, altele prin numiri interimare – sunt ocupate pentru perioade îndelungate care depăşesc (în unele cazuri cu mult) durata unui mandat de Preşedinte Director General în SRR, sau pe cea a mandatelor parlamentarilor ori a preşedintelui României.

În finalul comunicatului, oamenii de presă de la Kompatibil propun o listă de măsuri ce ar trebui luate pentru a remedia situaţia critică din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune, şi pe care vi le redăm mai jos:

• Scoaterea de urgenţă la concurs, în condiţii transparente şi cu comisii formate în proporţie de cel puţin 50% din specialişti independenţi din afara instituţiei, a tuturor posturilor ocupate în regim interimar.

• Scoaterea la concurs, în termen de maxim un an şi în condiţii transparente, cu comisii formate în proporţie de cel puţin 50% din specialişti independenţi din afara instituţiei, a tuturor posturilor de conducere ocupate de mai mult de patru ani.

• Stabilirea unor mandate clare, de patru ani, pentru fiecare funcţie de conducere, cu evaluări anuale în urma cărora, în cazul unor derapaje, mandatele respective să poată fi întrerupte.

• Limitarea numărului de mandate într-o funcţie de conducere la două.

• Reducerea discrepanţelor dintre veniturile persoanelor care ocupă funcţii de conducere şi cele ale angajaţilor SRR.

• Reducerea numărului de funcţii de conducere pentru asigurarea unui management suplu, eficient şi mai puţin costisitor.