Antica "tăbliţă babiloniană" care a schimbat istoria astronomiei!


Tăbliţe de lut, datând din perioada 350 - 50 î. Hr., conservate în Muzeul Britanic din Londra
Tăbliţe de lut, datând din perioada 350 - 50 î. Hr., conservate în Muzeul Britanic din Londra (British Museum/Mathieu Ossendrijver)

Babilonienii erau capabili să calculeze poziţia lui Jupiter, planetă pe care o asociau cu zeul lor, folosind un sistem complex de calcul care utilizează figuri trapezoidale. Şi au făcut-o cu un avans de 1.400 de ani, în comparaţie cu capacităţile de calcul ajunse mai târziu în Europa.

Descoperirea a fost făcută de către Mathieu Ossendrijver, profesor de Istoria Ştiinţei Antice de la Universitatea Humboldt din Berlin, câştigând coperta ultimului număr al revistei Science. Ossendrijver a ajuns la această concluzie prin interpretarea a patru tăbliţe de lut, datând din perioada 350 şi 50 î. Hr., conservate în Muzeul Britanic din Londra.

Poziţia planetei gigante a fost calculată în două perioade de timp: 60 şi 120 de zile de la apariţia sa la orizont. Până acum se credea că babilonienii calculau mişcarea Soarelui, Lunii şi planetelor numai cu aritmetica. Dar în schimb, tăbliţele, observă Ossendrijver, demonstrează că "babilonienii foloseau geometria în sens abstract pentru a defini timpul şi viteza, spre deosebire de grecii antici care foloseau forme geometrice pentru a descrie poziţia în spaţiul fizic".

Tăbliţele, continuă Ossendrijver "rescriu cărţile de istorie ale astronomiei şi arată că oamenii de ştiinţă europeni din anii 400, din Oxford şi Paris, au fost precedaţi de babilonieni în utilizarea geometriei pentru a calcula poziţia planetelor". Istoricii ştiinţei, Alexandru Jones de la Universitatea din New York şi John Steele de la Universitatea Brown, relatează în acelaşi număr al revistei Science, că descoperirea "demonstrează cât de inteligenţi erau cărturarii din Mesopotamia" şi că este "o contribuţie extrem de importantă pentru istoria ştiinţei".