Anul 2023, record al ultimilor 30 de ani al românilor care au plecat definitiv din ţară
Numărul românilor care au părăsit definitiv România anul trecut a constituit un record al ultimilor 30 de ani, reiese din datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit cifrelor, preluate de HotNews, în ultimii 30 de ani România a pierdut prin migraţia externă echivalentul celui mai populat judeţ al ţării- Iaşi (circa 700.000 de locuitori).
Cei mai mulţi dintre românii care pleacă sunt tineri din grupa de vârstă 15-19 ani, urmaţi de grupele 35-39 de ani şi 40-44 de ani, adică populaţie aptă de muncă, aproape de apogeul vieţii profesionale.
Există şi români care pleacă la studii în afară. Potrivit UNESCO, aceştia au atins un număr de peste 15.000 şi studiază cei mai mulţi în UK (aproape 10.000), SUA (alţi 4903), Olanda (circa 2800), Germania (2500), Franţa (2439), Ungaria (2200), Danemarca (1724), Spania (1425), Italia (1400), Austria (1120), Elveţia (428), Belgia (381), Suedia (219), Lituania (206), Grecia (197), Turcia (151), Finlanda (119), Canada (circa 100). România are sub 100 de studenţi şi în fiecare din ţările: Irlanda, Cehia, Australia, Norvegia, Portugalia, Japonia, Polonia, Luxemburg, Coreea de Sud, Croaţia, Malaezia, Bulgaria, Malta, Cipru, Brazilia, Argentina, Serbia, Estonia, Quatar, Islanda, Ecuador, Slovenia, Monaco şi India.
Un studiu complex al OECD dedicat emigranţilor români şi realizat în anul pre-pandemic analizează şi migraţia românilor care pleacă prin prisma calificărilor de care aceştia dispun. Eterogenitatea este foarte mare: în ţări precum Regatul Unit şi Austria, aproximativ unul din cinci români lucrează în locuri de muncă înalt calificate. În schimb, în spania şi Italia, doar 5% dintre emigranţii români deţin ocupaţii cu înaltă calificare.
În ţările OCDE, un bărbat român din 5 lucrează în ocupaţii elementare, comparativ cu o femeie din 3. Femeile sunt, de asemenea, supra-reprezentate în rândul celor care şi-au găsit job în vânzări (30% faţă de 10% dintre bărbaţi) şi în rândul tehnicienilor şi profesioniştilor (10% faţă de 6% dintre bărbaţi). Doar 4% dintre femei lucrează în comerţ, în vreme ce bărbaţii sunt mult mai numeroşi.
O altă ocupaţie tipic masculină este cea a operatorilor şi asamblatorilor de instalaţii şi maşini, unde ponderea bărbaţilor este de patru ori mai mare decât a femeilor. Cu toate acestea, situaţia la nivel de ţară este mixtă. În Spania, româncele au şanse de două ori mai mari decât bărbaţii să lucreze în ocupaţii slab calificate, spre deosebire de Germania şi Regatul Unit, unde femeile care ocupă joburi cu calificare redusă sunt de 10 ori mai puţine. Ponderea femeilor care ocupă locuri de muncă slab calificate este cea mai scăzută în Canada (3%).
