APADOR-CH: De ce este neconstituţional cel puţin un articol din OUG care schimbă Codurile

APADOR-CH primeşte de vineri, pe diverse canale, mesajul că Guvernul a modificat Codurile cu cele mai bune intenţii, astfel că organizaţia a decis să explice mai pe înţelesul tuturor de ce este, totuşi, neconstituţională cel puţin o prevedere din acea ordonanţă de urgenţă.
Justiţia
Justiţia (Shutterstock)

În urma comunicatului de vineri prin care acuza Guvernul că, odată cu modificările făcute Codurilor prin ordonanţă de urgenţă, a mai tăiat, în secret, din dreptul la viaţă privată şi la informare al cetăţenilor, APADOR-CH susţine că a primit unele reacţii din cercuri guvernamentale şi nu numai.

"În aceste reacţii ni se spune că ar fi existat o consultare pe marginea acestor modificări, dar în cadru restrâns, în sistemul juridic şi în CSM, şi că oricum modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală nu sunt de natură să ştirbească drepturile fundamentale, aşa cum am afirmat noi, ci doar să clarifice unele aspecte insuficient de bine reglementate, observate în practica aplicării celor două coduri.

Noi considerăm că era bine, măcar ca bune-practici, ca astfel de reacţii/discuţii să nu se poarte prin comunicate şi replici pe reţele de socializare, ci printr-o dezbatere publică. Legea 52/2003 nu obligă la dezbateri publice în cazul proiectelor de ordonanţe de urgenţă, dar nici nu interzice. Iar bunele-practici chiar recomandă o dezbatere publică atunci când este vorba despre modificări masive în legislaţia penală, domeniu foarte sensibil şi important", reiese dintr-un comunicat remis de ONG.

În acest context, APADOR-CH îşi menţine punctele de vedere privitoare la aspectele neconstituţionale ale ordonanţei şi doreşte să facă următoarele precizări:

1. Deşi consultările cu CSM şi sistemul juridic sunt necesare, ele nu pot înlocui dezbaterile publice. APADOR-CH este, de regulă, împotriva modificărilor legislative prin ordonanţe de urgenţă, dar de această dată a considerat intervenţia Guvernului ca rezonabilă în ceea ce priveşte punerea de acord a codurilor cu deciziile CCR şi cu directivele europene. Totuşi, protestul nostru s-a referit la acele modificări care nu erau justificate astfel, iar cele două articole menţionate în comunicat au fost doar exemple.

2. De asemenea, cu privire la consultările pe marginea acestei ordonanţe de urgenţă, s-a făcut referire la un proiect de lege care se află în Parlament pentru a se susţine ipoteza că modificările aduse de această ordonanţă ar fi fost cunoscute/anticipate (presupunem că este vorba despre PL-x nr. 409/2015, proiect de lege aflat şi acum în faţa Camerei Deputaţilor). Precizăm că atâta vreme cât conţinutul proiectului de OUG a fost ţinut "la secret" nu am ştiut că acesta copiază proiectul de lege din Parlament şi nici că trebuie să adresăm Parlamentului observaţii şi comentarii cu privire la o ordonanţă ce se va adopta de Guvern. Credeam că Guvernului, şi nu Parlamentului, i se trimit comentarii şi observaţii cu privire la proiectele de acte normative pe care le adoptă Guvernul.

Proiectele de acte normative trebuie privite în individualitatea lor şi trebuie să respecte, ele însele, nu prin afiliere, anumite criterii de consultare şi dezbatere. În acest sens, dacă într-adevăr au avut loc dezbateri cu privire la ordonanţa de urgenţă, în spiritul transparenţei, invităm pe cei în cauză să ne spună când au avut loc aceste dezbateri, cine a fost consultat şi să ne comunice şi minute ale acelor dezbateri.

3. În privinţa modificării articolului 153 din CP, care îi oferă procurorului acces la datele personale ale cetăţenilor de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, întărim faptul că existenţa unor conturi şi soldul fiecărui cont sunt date cu caracter personal, potrivit Legii 677/2001 (Art. 3 lit. a), şi fac parte din viaţa privată, care este protejată prin art. 26 din Constituţie şi art. 8 din CEDO. O ordonanţă de urgenţă nu poate afecta drepturi fundamentale prevăzute în Constituţie. Cu alte cuvinte, nu se poate elimina printr-o OUG o măsură de protecţie a vieţii private (filtrul judecătorului) care era prevăzută în Codul de procedură penală. Eliminarea acelei măsuri de protecţie afectează dreptul la viaţă privată şi nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin OUG.

4. În privinţa modificării articolului 228 din Codul penal, prin care guvernul susţine că doar a eliminat o expresie care se dubla, fiind găsită şi la articolul 226, ne exprimăm din nou dezacordul, întrucât nu e logic să elimini din cuprinsul unui articol care are ca titlu marginal "Încunoştinţarea despre arestarea preventivă şi locul de deţinere a inculpatului arestat preventiv" (art. 228) tocmai prima obligaţie de înştiinţare. Dacă textul respectiv mai figura şi în alt articol atunci trebuia eliminat de acolo, atâta vreme cât există un articol special dedicat încunoştinţării celui arestat.

"Reafirmăm convingerea APADOR-CH că transparenţa în perioada anterioară adoptării OUG ar fi eliminat orice discuţii pe această temă. Cunoaştem faptul că nu există obligaţia legală de a publica textele ordonanţelor de urgenţă înainte de a fi adoptate însă, în situaţia de faţă, şi având în vedere că textul era redactat cu mult timp înainte de adoptare, publicarea lui ar fi fost posibilă şi chiar necesară.", se mai arată în comunicatul organizaţiei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne