Berlinul neagă că ar fi spus că Ucraina trebuie să se retragă în faţa Rusiei: Boris Johnson are o relaţie unică cu adevărul

Germania a respins cu furie afirmaţiile fostului premier britanic Boris Johnson potrivit cărora, în perioada premergătoare invaziei ruseşti în Ucraina, a spus că ar fi mai bine ca Ucraina să se retragă decât să se implice într-un război de lungă durată.

Boris Johnson, intervievat de CNN Portugal, a mai afirmat că preşedintele francez Emmanuel Macron a fost “în negare” cu privire la ameninţarea invaziei şi că Italia, condusă la acea vreme de Mario Draghi, a spus că nu poate ajuta deoarece este foarte dependentă de hidrocarburile ruseşti.

Un purtător de cuvânt al cancelarului german, Olaf Scholz, a respins afirmaţiile cu o aluzie formulată diplomatic la adresa lui Johnson.

"Ştim că fostul premier foarte distractiv are întotdeauna o relaţie unică cu adevărul. Acest caz nu face excepţie", a declarat oficialul, citat de The Guardian.

La rândul său, Miguel Berger, ambasadorul german în Marea Britanie, a respins la rândul său comentariile făcute de Johnson.

Afirmaţiile lui Johnson par similare cu remarcile lui Andrij Melnik, fostul ambasador ucrainean în Germania, care a declarat că politicienii germani i-au spus înainte de invazie că se aşteptau ca Ucraina să fie învinsă în trei zile şi că, prin urmare, nu avea rost să ofere ajutor.

Melnik a afirmat pe Twitter în martie: "Pe 14 februarie îi avertizam pe politicienii germani: 'Kievul ar putea fi bombardat în zilele următoare! Avem nevoie urgentă de 12.000 de rachete antitanc din Germania'. Drept răspuns: doar bătaie de joc. Atât de trist. Atât de furios".

Ulterior, Melnik a afirmat că ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, s-a opus furnizării de arme Ucrainei sau întreruperii plăţilor bancare către Rusia prin intermediul sistemului internaţional SWIFT.

Melnik a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că Lindner i-a spus zâmbind că el crede că Ucraina se va prăbuşi în câteva ore şi că este gata să discute cu un regim marionetă care va fi instalat de Rusia. Ministerul german de Finanţe a negat acuzaţia.

Johnson a subliniat în interviul său că naţiunile UE s-au raliat ulterior Ucrainei şi că oferă un sprijin ferm, dar a spus că nu acesta a fost cazul în perioada de dinaintea invaziei din februarie.

"Acest lucru a fost un şoc uriaş... puteam vedea grupurile tactice de batalioane ruseşti adunându-se, dar diferite ţări aveau perspective foarte diferite", a declarat Johnson pentru CNN Portugal.

"Punctul de vedere german a fost la un moment dat că, în cazul în care se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine ca totul să se termine rapid şi ca Ucraina să se retragă", a susţinut el, citând "tot felul de motive economice solide" pentru această abordare.

"Nu am putut susţine acest lucru, am crezut că este un mod dezastruos de a privi lucrurile. Dar pot înţelege de ce au gândit şi simţit aşa cum au făcut-o", a declarat Johnson. Germania a căutat rapid să îşi reducă dependenţa de energia rusă de la invazia Moscovei.

"Să nu aveţi nicio îndoială că francezii au fost în negare până în ultimul moment", a mai spus Johnson. Şefului serviciilor de informaţii militare franceze, generalul Eric Vidaud, i s-a spus în martie să se retragă din funcţie, în parte pentru că "nu a reuşit să anticipeze" invazia rusă în Ucraina.