Calcularea PIB-ului, oglinda deficitului bugetar

La începutul anului 2013, Victor Ponta, premier la acea vreme, îl demite pe şeful Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru o “greşeală gravă”. Mai exact, Decanul Facultăţii de Cibernetică din ASE - considerat de mediul academic unul dintre cei mai buni specialişti în Statistică din România - Vergil Voineagu a fost acuzat de premier că a avizat revizuirea în scădere cu aproximativ 20 de miliarde lei a PIB pentru anul 2011, ceea ce a determinat Guvernul să reducă cheltuielile bugetare prevăzute pentru 2013 cu aproape 1 miliard de lei, pentru încadrarea în ţinta de deficit stabilită.

Voineagu a încercat atunci să se apere explicând faptul că la estimarea PIB în varianta provizorie sunt într-o mare măsură surse indirecte, metode de estimare şi extrapolare, în lipsa unor date primare complete, nedisponibile la acel moment. Astfel, Statistica a recunoscut diferenţele între cifre, menţionând însă că nu e vorba de o eroare, ci de o realitate pe care o relevă datele finale privind PIB (Mediafax). Premierul n-a ţinut cont de explicaţiile şefului INS şi l-a demis.

După un scurt interimat al unuia dintre cei trei vicepreşedinţi (Gered Beatrix), în locul lui Vergil Voineagu este numit în fruntea statisticii româneşti, prof.univ.dr. Tudorel Andrei, un fost Director la MAI, cel care în perioada 2002-2004 a coordonat “Strategia privind accelerarea reformei administraţiei din România” (conform CV-ului oficial).

După câteva luni de la instalare, noul preşedinte al INS, Tudorel Andrei a încercat să explice dilema revizuirii în scădere a PIB pe anul 2011, invocând ponderea mare, imposibil de anticipat a consumului intermediar în valoarea producţiei. Acesta a recunoscut că ajustarea PIB pe anul 2011 nu a fost niciun joc al unor tehnicieni sau rezultatul unor intervenţii din afara sistemului şi a promis un plan de măsuri pentru o rafinare mai bună a datelor astfel încât să nu mai existe discrepanţe mari între cele trei variante de calcul a PIB (provizorii, semidefinitive si definitive) (Businessmagazin). Practic, la momentul acela Tudorel Andrei şi-a luat angajamentul public de a nu mai apărea “greşeli grave”, precum cea care a condus la demiterea predecesorului său, Vergil Voineagu. Cu toate acestea, un an mai târziu, INS comite o nouă “greşeală gravă” privind evoluţia PIB; pe primul trimestru al anului 2014 se comunică creştere în loc de scădere. Explicaţia şefului INS, Tudorel Andrei (oferită Hotnews) conform căreia: “Diferenţa între datele iniţiale privind performanţa din trimestrul 1 şi datele de acum provine din aplicarea unui model care a recalibrat datele“ n-a convins pe nimeni. În lipsa unor detalii lămuritoare totul a rămas în coadă de peşte.

În coadă de peşte a rămas întreaga problemă legată de calcularea “rafinată” a PIB. Premierul Victor Ponta n-a mai aplicat aceeaşi măsură cu proaspătul şef al INS, oferindu-i posibilitatea de a pune în practică măsurile promise cu un an în urmă, de a se ţine de cuvânt. Respectivele măsuri, nici până în prezent, n-au fost identificate cu atât mai mult implementate în metodologia de calcul al PIB. Chiar dacă au trecut aproape 7 ani de la numirea sa în fruntea Statisticii, promisiunile şefului INS, Tudorel Andrei au rămas la stadiul de deziderat; o “greşeală gravă’ precum cea din anul 2013 ori din 2014 putând apărea oricând. Întotdeauna acest tip de “greşeală” se regăseşte în creşterea deficitului bugetar apoi a datoriei externe.

Articol scris de Sorin Negruţi, Expert la Departamentul Comunicare al Institutului Naţional de Statistică