Cât timp va mai rezistă economia Rusiei? Ce e mai rău de abia acum urmează pentru Moscova

La patru luni de la începutul invaziei în Ucraina, sancţiunile occidentale nu au reuşit să-l facă să cedeze pe preşedintele rus Putin, parând hotărât să meargă mai departe cu planurile sale.

Occidentul a vrut să pedepsească Rusia. Activele au fost îngheţate, companiile au fost pedepsite. Dar încercarea a eşuat, a tunat Putin de la Kremlin, săptămâna trecută, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg - cândva un simbol al deschiderii către comerţ cu Occidentul.

Admiţând anumite dificultăţi, în special în ceea ce priveşte inflaţia, care a atins un vârf de 17,8% în luna mai, Vladimir Putin afirmă că implicarea întreprinderilor şi autorităţilor a permis astăzi "să se stabilizeze situaţia financiară şi economică" a ţării... Cu toate acestea, în Occident, mulţi observatori consideră că greul de abia cum urmează pentru Moscova, scrie France24.com.

Sfidătoarea creştere a rublei

Printre indicatorii clamaţi de Moscova pentru o economie sănătoasă se numără creşterea impresionantă a monedei ruseşti. "Ni s-a spus că rubla se va prăbuşi. Aceste previziuni nu au fost realiste", a spus râzând Vladimir Putin la Sankt Petersburg.

La începutul lunii martie, la o săptămână după începerea invaziei ruseşti, rubla a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie în raport cu dolarul şi euro - o consecinţă a anunţării primelor sancţiuni occidentale, în special îngheţarea rezervelor Băncii Centrale a Rusiei deţinute în străinătate.

În caz de criză, aceşti bani deţinuţi în valute străine pot fi utili pentru a stimula valoarea monedei proprii, ceea ce voiau să evite Statele Unite şi Europa în cazul Rusiei. Dar Banca Centrală Rusă a reuşit să blocheze această măsură crescându-şi masiv dobânzile până la 20% şi impunând un control drastic al capitalurilor atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeni.

De atunci, rubla a crescut brusc, atingând luni, 20 iunie, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape şapte ani în raport cu dolarul, la Bursa de Valori din Moscova (55,44 ruble pentru un dolar).

"Un curs de schimb cu o puternică valoare simbolică şi care are totuşi pondere pe piaţa internă rusă", a apreciat Julien Vercueil, copreşedinte al Institutului Naţional pentru Limbi şi Civilizaţii Orientale (Inalco). "Este incontestabil un avantaj politic, pentru că una dintre temerile autorităţilor ruse, la începutul războiului, era că o panică financiară va declanşa un proces de fugă inflaţionistă. Acest lucru ar fi distrus definitiv încrederea agenţilor economici în ruble. Acest risc a fost evitat pentru moment.

Pe de altă parte, nivelurile actuale ale cursului de schimb al rublei sunt atât de ridicate încât fac ca produsele fabricate în Rusia să nu fie competitive din punct de vedere al preţului în comparaţie cu concurenţii lor străini. Această situaţie ar putea complica politica de înlocuire a importurilor solicitată de Vladimir Putin", a explicat Vercueil.

Locomotiva petrolului

Un alt factor cheie care explică creşterea rublei este vânzarea de hidrocarburi, care reprezintă peste 60% din exporturile ţării.

Forţată de sancţiuni să îşi reducă drastic volumul importurilor, Rusia a continuat însă să îşi vândă masiv petrolul şi gazele la export, ceea ce a "contribuit la cererea de ruble" pe piaţa internaţională, subliniază acelaşi analist.

În primele o sută de zile ale războiului, între 24 februarie şi 3 iunie, Rusia, susţinută de creşterea preţurilor mondiale, a primit 93 de miliarde de euro din exportul de combustibili fosili, potrivit unui raport al Centrului independent de cercetare privind energia şi aerul curat (CREA), publicat în iunie.

În condiţiile în care Ucraina a exercitat presiuni asupra ţărilor europene pentru a-şi reduce dependenţa faţă de Moscova, blocul a reprezentat totuşi încă 61% din exporturile ruseşti, adică aproximativ 57 de miliarde de euro, în această perioadă, potrivit studiului.

La începutul lunii iunie, UE a adoptat un al şaselea set de măsuri punitive împotriva Moscovei, de data aceasta incluzând un embargo gradual asupra achiziţiilor de ţiţei şi produse petroliere din Rusia, care ar trebui să le reducă cu 90% până în 2023.

"Este o măsură absolut crucială, deoarece petrolul este cel care permite Rusiei să reziste în acest război", analizează Philippe Waechter, director de cercetare economică la Ostrum Asset Management, specialist în active financiare.

Se vorbeşte foarte mult despre gazul rusesc, deoarece Europa este foarte dependentă de acesta, ceea ce oferă Rusiei o mare influenţă. Dar petrolul aduce Rusiei de trei ori mai mulţi bani decât gazul, iar în acest domeniu Europa are o influenţă reală.

Embargoul european împotriva Rusiei, care reprezintă singură 11% din producţia mondială de aur negru, ameninţă cu o nouă creştere a preţurilor. Dar pentru UE, este mai ales un instrument de presiune indispensabil împotriva Kremlinului.

Ameninţări la adresa sectorului industrial

În timp ce sistemul bancar şi financiar a reuşit până în prezent să amortizeze şocul sancţiunilor occidentale, unele sectoare sunt încă puternic afectate de aceste măsuri. Acesta este în special cazul industriei auto, care a înregistrat o scădere abisală de 78,5% a vânzărilor de vehicule în aprilie, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Această scădere poate fi explicată prin combinaţia dintre embargoul impus de Occident asupra componentelor electronice, plecarea mai multor companii internaţionale precum Nissan, Mercedes-Benz, Volkswagen şi Renault, precum şi contextul de penurie internaţională.

"În timp ce cererea post-Covid este foarte puternică, unele fabrici chinezeşti funcţionează în continuare într-un ritm lent, cum ar fi în regiunea Shanghai, care este încă afectată de pandemie", explică Philippe Waechter. Pentru alţi producători asiatici de componente electronice, cum ar fi Coreea de Sud, Taiwan şi Japonia, care au relaţii bune cu Occidentul, Rusia este departe de a fi o piaţă prioritară.

Confruntată cu aceleaşi întreruperi de aprovizionare, industria aviatică rusă trebuie să facă faţă şi închiderii spaţiului aerian impus de Europa, SUA, Marea Britanie şi Canada. Aceste măsuri au încetinit considerabil activitatea şi au generat o explozie a preţului biletelor din Rusia.

Cu toate acestea, potrivit cifrelor oficiale pentru luna aprilie, unele sectoare de activitate au fost relativ ferite de sancţiuni, cum ar fi petrolul şi mineritul sau producţia manufacturieră, care au înregistrat scăderi de 1,6% şi 2,1% faţă de aprilie 2021. În acelaşi timp, industria farmaceutică şi cea a băuturilor au înregistrat o creştere de două cifre.

Consecinţe pe termen mediu şi lung

"Deocamdată, cifrele oficiale nu indică o scădere generală bruscă a producţiei", subliniază Julien Vercueil. "Impactul iniţial a fost mai mult sau mai puţin absorbit, în ciuda unui vârf inflaţionist semnificativ. Dar, pe termen mediu şi lung, decuplarea Rusiei de economiile occidentale va avea consecinţe grave în ceea ce priveşte nivelul de trai şi capacităţile tehnologice. Relaţia cu Asia poate limita daunele, dar, în opinia mea, va rămâne insuficientă pentru a le compensa pe deplin.

"Rusia amortizează şocul de astăzi, dar cum rămâne cu capacitatea sa de a-şi reveni?", se întreabă Philippe Waechter. "Nu numai că acest război acaparează veniturile statului, dar privează Rusia şi de transferul de tehnologie oferit de companiile occidentale. Acest lucru reprezintă un deficit de inovare considerabil pe care Moscova va avea dificultăţi în a-l recupera, cu excepţia cazului în care îşi va creşte considerabil dependenţa faţă de China.

În luna mai, Ministerul rus al Economiei a declarat că se aşteaptă ca economia să se contracte cu 7,8% până la 8,8% în 2022, înainte de a reveni la creştere în 2023 printr-o "transformare structurală" a economiei. Aceasta ar fi cea mai mare scădere anuală a PIB-ului din ultimii douăzeci de ani pentru această ţară