Cazul Vişinescu: capital electoral, Justiţie politizată

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, marţi, referitor la dosarele torţionarilor, că: în prezent procurorii analizează toate materialele depuse de cei care au făcut sesizarea şi în curând vor fi stabilite direcţiile de acţiune
Tiberiu Niţu, Procuror General al României (Epoch Times România)
Epoch Times România
20.08.2013

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, marţi, referitor la dosarele torţionarilor, că "în prezent procurorii analizează toate materialele depuse de cei care au făcut sesizarea şi în curând vor fi stabilite direcţiile de acţiune".

Vestea vine după ce, nu demult, mai exact la finele lunii trecute, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pornea un demers care părea sortit să moară încet: punerea sub acuzare, în instanţă, a foştilor torţionari ai regimului comunist începând cu locotenent-colonelul (în rezervă) Alexandru Vişinescu (88 de ani) acuzat de săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. Acţiunea Institutului avea, "pe lângă scopul de natură procesual penală de a atrage pedepsirea persoanei care a săvârşit aceste infracţiuni, obiectivul de a aduce în atenţia publică urmările tragice ale regimului comunist din România."

Astfel, pe 31 iulie 2013, IICCMER solicită Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale împotriva lui Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat în perioada în care liderii politici Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost torturaţi şi supuşi unor tratamente inumane. Vişinescu, a demonstrat IICCMER, este responsabil de moartea mai multor dizidenţi politici, în special elita politică a PNŢ şi de torturarea a nenumăraţi deţinuţi care au avut nefericirea să intre pe porţile Iadului de la Râmnic organizat de comunişti pentru "re-educarea" celor ce i se împotriveau.

Demersul IICCMER nu a fost întâmpinat cu entuziasm de către autorităţi. Parchetul militar şi-a declinat competenţa şi a trimis plângerea penală mai departe, la Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu.

Şeful Parchetelor Militare, Ion Vasilache, sugera că, în cazul Vişinescu, probabil termenul de prescripţie s-a împlinit. „Este necesar să se analizeze dacă termenul de prescripţie s-a împlinit. Dacă faptele au fost comise în 56 termenul de prescripţie probabil s-a împlinit după 15 ani”, declara pentru publicaţia The Economist procurorul Vasilache, denotând, în cel mai rău caz, o insuficientă cunoaştere a legii şi, în special, a legii 27/2012.

Dacă ar fi avut inspiraţia să intre pe blogul fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, ar fi aflat că o lege, redactată de Monica Macovei în colaborare cu Sever Voinescu, respectiv Legea 27 şi dreptul internaţional susţin că nu se pot prescrie faptele care constituie infracţiuni de omor. Din martie 2012, afirmă Monica Macovei, discuţia despre prescripţia pentru omor, genocid, crime împotriva umanităţii sau de război este o falsă problemă.
Justiţiarul Ponta face dreptate pentru Bobor, Crin nu a reuşit să adune capital

Şi dacă Tribunalul Militar în necunoştinţă sau ne-voinţă de lege, nu a reuşit să îngroape cazul ci doar să îl paseze la Parchetul general, căci unde-i lege, nu-i tocmeală, s-a făcut loc pentru adunat capital politic în an pre-electoral.
Primii care au ieşit la scenă deschisă să înfiereze comunismul au fost, ca întotdeauna, Ponta şi Antonescu, alţi doi coabitanţi a căror prietenie riscă să se rupă anul viitor când alegerile prezidenţiale vor încinge spiritele şi între prieteni, darămite între politicieni.
Imediat după ce cazul Vişinescu a fost făcut public, Crin Antonescu, a ieşit şi-a declarat, în cadrul unei emisiuni tv, că "va susţine modificarea legislaţiei astfel încât crimele comunismului să fie considerate imprescriptibile. La ce legislaţie se referea Antonescu, în condiţiile în care conform legii 27/20012, "discuţia despre prescripţia pentru omor, genocid, crime împotriva umanităţii sau de război este o falsă problemă", conform Dnei Macovei, Crin Antonescu n-a specificat.
Ponta, în schimb, a fost mult mai inspirat. El a apărut public să susţină "că îşi va asuma tăierea, prin ordonanţă de urgenţă, a pensiilor torţionarilor din închisorile comuniste, singura condiţie fiind ca Parchetul General să-i ofere "un minim suport juridic".
Pe 14 august, Ponta îi transmitea, public, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc următorul mesaj: „Îmi angajez eu răspunderea, cu dumneavoastră împreună, ca torţionarii, dacă avem orice fel de începere de acţiune penală din partea Parchetului sau un mic suport juridic, să le suspendăm plata pensiei până se judecă procesul“.
Ponta se face astfel "frate cu justiţia" română, pentru ca împreună, să îi sancţioneze pe torţionari, fără dezbateri şi legi care să treacă prin paralament, şi la care eventual să îşi aducă Crin Antonescu vreun aport.
Paradoxal, este una dintre rarele dăţi când oportunismul politic ne "face bine". Nefiind direct implicat în atrocităţile comuniste, Ponta sprijnină continuarea investigaţiilor în cazul Vişinescu, de către Parchet. Dă bine la imagine şi aduce noi votanţi.

Acum 7 zile, Ponta declara: "Ceea ce face Parchetul, reluând dosarele, e foarte bine. În măsura în care, pe baza unor constatări ale Parchetului, pot să intervin legislativ, imediat, prin ordonanţă de urgenţă, o să reglementez acest lucru. Am nevoie însă de o constatare juridică, nu aştept o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, dar de un suport juridic minim am nevoie. Îmi asum riscul să mă dea în judecată după aia. Dacă se putea pe nimic, dădeam ordonanţa mâine".

Nu l-a dat nimeni în judecată pe Ponta şi foarte puţin probabil să îl dea. Nu pentru pensiile torţionarilor, în orice caz. Este însa una dintre rarele cazuri când presiunile pe care Ponta ştie foarte bine să le facă se soldează cu un rezultat, cel puţin în aparenţă, bun.

După zile în şir în care premierul a agitat apele pe subiectul Vişinescu, Procurorul General al României, Tiberiu Nită vine să declare azi, "referitor la dosarele torţionarilor" că: "Suntem în faza în care analizăm, studiem toate materialele depuse de cei care ne-au sesizat [IICCMER] şi urmează ca în curând, materialul este destul de voluminos, să ne stabilim şi direcţiile de acţiune. Nu pot să fac aprecieri asupra distanţei în timp când se va proceda la audieri."

Este bine că măcar vor fi audieri. Ideal ar fi să se întâmple până la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor