Ce s-a decis azi în Comisia de Cod Electoral

Comisia parlamentară de cod electoral a dezbătut astăzi modificările legii partidelor politice, a finanţării partidelor şi campaniilor electorale şi a legii privind alegerile locale propuse în subcomisii. ONG-urile membre ale Campaniei Politică fără Bariere au cerut ca toate candidaturile să fie însoţite de liste de susţinători care să reprezinte 0,5% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale dintr-o circumscripţie. Partidele au votat însă pentru 1% şi nu au renunţat la criteriul radierii partidelor care nu participă la două alegeri succesive.
Valeriu Zgonea (Epoch Times România)
Matei Dobrovie
05.03.2015

Comisia parlamentară de Cod Electoral a dezbătut astăzi modificările legii partidelor politice, a finanţării partidelor şi campaniilor electorale şi a legii privind alegerile locale propuse în subcomisii. ONG-urile membre ale Campaniei Politică fără Bariere au cerut ca toate candidaturile să fie însoţite de liste de susţinători care să reprezinte 0,5% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale dintr-o circumscripţie. Partidele au votat pentru 1% şi nu au renunţat la criteriul radierii partidelor care nu depun candidaturi în minim 75 de localităţi (alegeri locale), o listă judeţeană completă (parlamentare) sau o candidatură (la europarlamentare) la două alegeri succesive.

Deputatul PNL Victor Paul Dobre a anunţat acordul partidelor privind alegerea indirectă a preşedinţilor de Consilii Judeţene, vicepreşedinţilor şi viceprimarilor de către consilierii judeţeni, prin vot secret cu majoritate simplă. În plus, s-a agreat că schimbarea preşedinţilor CJ nu se poate face decât la iniţiativa unei treimi din consilierii judeţeni, cu vot prin majoritate calificată de două treimi, şi cu motivare.

Pe de altă parte a fost acceptată solicitarea reprezentanţilor societăţii civile ca o persoană să poată semna pentru mai multe candidaturi.

Referitor la cererea ca toate candidaturile să fie însoţite de liste de susţinători care să reprezinte minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale într-o circumscripţie, partidele au acceptat doar o limită de jos de 1% condiţionată de minim 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

Comisia a mai stabilit că în cadrul Biroului Electoral Central va fi desemnat la alegerile locale şi un membru al minorităţilor naţionale alta decât cea maghiară, reprezentate în Parlament. În plus, s-a decis introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului care va fi gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă pentru a combate fraudele. Prin informatizarea secţiilor de vot şi conectarea prin internet la Registrul alegătorilor, se va putea verifica dacă o persoană nu a votat şi în altă secţie.

Un alt principiu stabilit de membrii Comisiei de Cod Electoral a fost că prefectul trebuie să constate de acum înainte că unui consilier i-a fost retras sprijinul politic de către un partid şi prin urmare îi încetează mandatul, nu de colegii săi consilieri prin vot. Deputatul PSD Petru Vlase a explicat că această nouă modalitate de retragere a sprijinului politic consilierilor judeţeni este menită să împiedice "democraţia provincială".

Pe de altă parte, vicepreşedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu a susţinut că toate cheltuielile din procesul electoral trebuie suportate de la bugetul de stat, nu din bugetele locale. Pe de altă parte, Voicu a anunţat că legea modificată a finanţării partidelor şi campaniilor electorale elimină obligaţia administraţiei publice locale şi centrale de a asigura spaţii pentru sediile centrale şi locale ale partidelor la cererea acestora. Autorităţile vor putea să asigure aceste spaţii, dar nu vor fi obligate.

Un alt subiect care a fost discutat în comisie a fost cel al radierii partidelor dacă nu obţin nişte performanţe minime în alegeri. Codru Vrabie de la Funky Citizens a propus ca partidele care au doar vocaţie locală să nu fie condiţionate de radiere dacă nu participă la alegerile parlamentare sau în mai multe localităţi, la alegerile locale. Şi Mircea Kivu, preşedintele Grupului pentru Democraţie Participativă Plenum, a arătat că radierea anulează principiul renunţării la criteriul teritorialităţii la înfiinţarea unui partid deoarece obligă şi formaţiunile locale să opereze în 50 de localităţi.

În replică, Mihai Voicu a susţinut că la alegerile locale trebuie să fie circumscripţii electorale care să acopere măcar un judeţ, iar la parlamentare este nevoie de o listă completă într-un judeţ sau de o listă incompletă cu un candidat la trei judeţe.

La finalul şedinţei comisiei, preşedintele acesteia Valeriu Zgonea a precizat că proiectele vor fi finalizate în Comisie marţi (ora 12), după care vor fi trimise la Senat unde se va cere procedură de urgenţă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor