Ce se află în spatele scandalului arestării şefului Interpol în China

Organizaţia Interpol a confirmat zilele trecute că Meng Hongwei, directorul organizaţiei, care fusese dat dispărut după ce a ajuns în China, a demisionat din funcţie. În acelaşi timp, Beijingul ieşea cu un comunicat în care arăta că Meng se află sub anchetă, punând punct mai multor zile în care teoriile conspiraţioniste asaltau internetul.

Meng, în vârstă de 64 de ani, fusese ministru adjunct al Ministerului Securităţii Publice - un eufemism pentru agenţia care se ocupă cu menţinerea unui nivel suficient de teroare care să asigure supremaţia şi controlul Partidului Comunist - până pe 7 octombrie, iar în acelaşi timp el a ocupat poziţia de preşedinte al Interpolului din noiembrie 2016. Meng trăia împreună cu familia sa în Lyon, Franţa, oraş care găzduieşte sediul central al organizaţiei. Soţia lui se află încă acolo împreună cu cei doi copii.

Pe 7 octombrie, Comisia Naţională de Supraveghere a Chinei, care este însărcinată cu anchetarea cazurilor de corupţie şi disciplină de Partid, a postat un anunţ care afirmă că “Meng Hongwei, ministrul adjunct al Securităţii, este suspectat de încălcări ale legii şi se află sub anchetă”.

Rămân obscure la acest moment motivele pentru care Meng a fost rechemat în China, motivele pentru care s-a conformat, lăsând totuşi în spate o soţie care a alertat presa imediat.

Dar un amănunt pe cât de important, pe atât de bizar, trecut cu vederea în presa mainstream, este că Meng ocupa funcţia de ministru adjunct al Securităţii chineze.

Zhou Yongkang ar fi cheia arestării şefului Interpol

Există şanse ca Partidul Comunist Chinez să-l fi rechemat pe Meng din Europa pentru a evita un incident similar cu cel din 2012, când şeful poliţiei din bogatul oraş Chongqing - un personaj pe nume Wang Lijun - a reuşit să ajungă la consulatul american din Chengdu cărând după el saci cu documente compromiţătoare. La consulat, Wang a cerut azil politic în schimbul materialelor pe care le oferea americanilor. Surse la curent cu incidentul afirmau că Wang ar fi oferit Washingtonului inclusiv amănunte despre un plan de lovitură de stat împotriva celui care urma să ajungă la conducerea Chinei - actualul preşedinte Xi Jinping - plan pus la cale, printre alţii, de un lider comunist pe nume Zhou Yongkang.

Zhou Yongkang era la vremea respectivă şeful Comitetului Politic şi Legislativ al Chinei - care cuprindea închisori, penitenciare, forţe anti-tero, servicii de informaţii, sistemul de aşa-zisă justiţie şi aparatul de represiune al Partidului.

Până la urmă, în februarie 2012, SUA, prin Joe Biden şi Hillary Clinton, au refuzat în mod misterios cererea de azil politic, iar Wang Lijun a fost predat unor băieţi în negru veniţi intempestiv direct de la Beijing, care l-au extras din consulat în ciuda faptului că era înconjurat de taburi blindate.

La scurt timp după episod, însă, Zhou Yongkang a ajuns după gratii, iar preşedintele actual Xi Jinping a declanşat o vânătoare de vrăjitoare, pentru a-şi asigura supravieţuirea fizică. Campania sa de epurare, deghizată într-o luptă anti-corupţie, a băgat după gratii peste 1 milion de cadre superioare de partid, conform statisticilor oficiale ale chinezilor.

Pe 8 octombrie, ministrul Securităţii chineze, Zhao Kezhi, a ţinut o întâlnire cu oficiali din Interne, unde a accentuat "nevoia de a elimina influenţa lui Zhou Yongkang".

Adresarea lui Kezhi pare să fie menită liniştirii apelor în grupările prezente în aparatul de securitate al Chinei. Nu este, însă, exclus, ca retragerea lui Meng să fie legată şi de evoluţiile extrem de tensionate de pe scena politică internaţională.