Cei care au făcut boosterul sau au avut reacţii adverse au sisteme imunitare mai slabe şi suprasolicitate

În ianuarie 2022, Marco Cavaleri, şeful Departamentului de Strategie pentru vaccinare din cadrul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la dozele de rapel cu vaccinuri anti-COVID frecvente, deoarece aceste vaccinuri pot supraîncărca sistemul imunitar al oamenilor şi îi pot obosi, slăbind în cele din urmă răspunsul imunitar.

O lună mai târziu, în februarie 2022, un important studiu din Suedia a fost publicat în The Lancet. Potrivit acestui studiu, imunitatea persoanelor care au primit două doze de vaccinuri COVID-19 a scăzut în timp, iar după opt luni, reacţia lor imunitară împotriva virusului era chiar mai scăzută decât cea a persoanelor nevaccinate.

Potrivit unui articol recent publicat în Virology Journal, printre posibilele cauze ale scăderii imunităţii în rândul populaţiei vaccinate se numără următoarele:

1. N1-metilpseudouridina: Două vaccinuri utilizate pe scară largă au fost dezvoltate pe baza tehnologiei ARNm de către Pfizer şi Moderna. Ambele vaccinuri utilizează N1-metilpseudouridina în codul lor genetic şi sunt livrate cu o formulă de nanoparticule lipidice (LNP).

După vaccinare, ARNm pătrunde în celule şi produce proteine spike utilizând materiale din celule. Proteinele spike ar trebui să declanşeze un răspuns imunitar, care produce anticorpi neutralizanţi pentru a preveni infectarea organismului cu virusul SARS-CoV-2.

Cu toate acestea, s-a descoperit că înlocuirea uracilului cu această pseudouridină în codul genetic poate suprima acest mecanism de răspuns imunitar şi s-a observat că N1-metilpseudouridina diminuează activitatea senzorilor imunitari înnăscuţi.

2. Proteinele spike: După inocularea vaccinurilor cu ARNm, în loc să se descompună imediat, proteinele spike rămân în organism timp de peste patru luni.

Potrivit unui studiu publicat în revista Neurobiology of Disease şi a unor studii ulterioare, proteinele spike pot declanşa un răspuns proinflamator asupra celulelor endoteliale cerebrale, care formează bariera hemato-encefalică, şi pot afecta celulele endoteliale vasculare, care sunt, de asemenea, celule condiţionate ale sistemului imunitar înnăscut. Ca urmare, proteinele spike pot afecta sistemul imunitar.

3. Nanoparticule lipidice (LNP): Potrivit unui studiu publicat în revista Cell Press, LNP-urile sunt foarte inflamatorii.

În cadrul studiului, injecţiile intradermice şi intramusculare cu LNP-uri au dus la producerea de citokine inflamatorii şi chemokine la şobolanii de laborator. Iar atunci când LNP-urile au fost administrate intranazal, pe lângă reacţii inflamatorii puternice similare, au fost observate şi cazuri de îmbolnăvire şi moarte la şobolanii de laborator, mecanismul de bază rămânând în prezent neelucidat.

Potrivit studiului Pfizer, după vaccinare, LNP-urile se pot distribui şi acumula în diferite organe, inclusiv în ficat, splină şi glandele suprarenale.

4. Îmbunătăţirea (Sporirea) dependentă de anticorpi: Îmbunătăţirea dependentă de anticorpi (Antibody-dependent enhancement - ADE) apare atunci când anticorpii generaţi în timpul unui răspuns imunitar după o infecţie virală sau vaccinare ajută un agent patogen să pătrundă în celule, ajutând astfel virusul să infecteze un număr mai mare de celule decât ar fi făcut-o de unul singur.

De obicei, ADE are ca rezultat o boală mai severă la un pacient decât dacă individul nu ar fi fost vaccinat niciodată. Prin urmare, atunci când are loc ADE, răspunsurile sistemului imunitar înnăscut al organismului vor fi modificate şi reacţiile antivirale ale celulelor vor fi inhibate.

5. Stimulul original antigenic: Se mai numeşte şi păcatul original antigenic (original antigenic sin - OAS) şi reprezintă memoria imunitară a unei expuneri anterioare la un antigen, împiedicând un vaccin să fie eficient împotriva unui antigen înrudit.

Prin urmare, imunitatea împotriva antigenelor asemănătoare cu cea anterioară a fost diminuată din cauza OAS, în loc să fie crescută.

Prin urmare, din cauza motivelor de mai sus, persoanele care au primit vaccinurile COVID-19 pot sfârşi cu un sistem imunitar slăbit.

Cu toate acestea, există măsuri care pot preveni scăderea funcţiei imunitare, printre care se numără:

1. Întreruperea vaccinurilor de rapel: Aceasta este cea mai directă şi eficientă modalitate de a evita efectele adverse ale vaccinurilor COVID-19 asupra imunităţii.

2. Limitarea utilizării medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

Aceste medicamente pot ameliora durerea, pot reduce inflamaţia şi pot scădea temperatura corporală ridicată a unui pacient. Cu toate acestea, febra este, de fapt, un mecanism obişnuit al organismului nostru de a lupta împotriva bolilor infecţioase şi realizează acest lucru în două moduri.

În primul rând, temperatura ridicată a corpului accelerează funcţionarea celulelor, inclusiv a celor care luptă împotriva bolii. În al doilea rând, temperatura ridicată a corpului poate face dificilă supravieţuirea virusurilor. De exemplu, o temperatură corporală între 40°C şi 41°C poate reduce rata de replicare a virusului poliomielitei de 200 de ori. Prin urmare, o febră stimulează de fapt funcţia imunitară a organismului.

Aşadar, pentru a nu reduce funcţia imunitară a organismului, ar trebui să limităm utilizarea AINS în scăderea temperaturii corporale. Pot fi folosite şi alte metode pentru a scădea o temperatură corporală ridicată, inclusiv consumul de multă apă rece şi punerea unui prosop umed pe frunte.

3. Utilizarea corectă a antibioticelor: Miliarde de bacterii benefice trăiesc în tractul nostru gastrointestinal, în tractul respirator şi în gură, precum şi pe piele. Atunci când luăm antibiotice, acestea sunt eliminate împreună cu bacteriile "rele" pe care antibioticele intenţionează să le elimine.

Reducerea numărului bacteriilor benefice poate slăbi sistemul nostru imunitar, provocând invazia şi replicarea virală. Prin urmare, ar trebui să fim precauţi şi atenţi atunci când luăm antibiotice, pentru a evita scăderea imunităţii.

4. Renunţarea la fumat: Fumatul slăbeşte imunitatea organismului în mai multe moduri. Există tot mai multe dovezi că fumatul provoacă anomalii în răspunsurile imune înnăscute, deşi oamenii de ştiinţă încă încearcă să înţeleagă mecanismele care stau la baza acestora.

De asemenea, numeroasele substanţe chimice periculoase conţinute în ţigări, inclusiv 70 de substanţe cunoscute ca fiind cancerigene, afectează negativ celulele imunitare adaptive şi provoacă stres oxidativ, deteriorarea ADN-ului şi inflamaţii.

Fumatul reduce nivelurile de antioxidanţi protectori din sânge, inclusiv nivelul de vitamina C, care este importantă pentru buna funcţionare a sistemului imunitar. Prin urmare, fumatul are un impact negativ atât asupra sistemului imunitar înnăscut, cât şi asupra celui adaptiv (dobândit), ceea ce face ca fumătorii să fie imunocompromişi.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), fumătorii sunt mai predispuşi să dezvolte boli grave şi să moară din cauza infecţiei cu COVID-19 decât persoanele care nu au fumat niciodată. Acest lucru este din cauza faptului că fumătorii de ţigări au deja imunitatea şi funcţia pulmonară compromise de la fumat. Cu toate acestea, un lucru bun de ştiut este că, odată ce renunţi la fumat, imunitatea ta va începe să îşi revină.

5. Controlul stresului: Potrivit unui studiu meta-analitic, stresul suprimă şi diminuează atât funcţiile imunitare înnăscute, cât şi cele adaptive. Iar factorii de stres acut (de exemplu, tristeţea severă şi îngrijorarea) pot reduce imunitatea după o perioadă de doar o oră.

Suprimarea pe termen scurt a sistemului imunitar nu este periculoasă, dar suprimarea cronică a imunităţii poate face organismul vulnerabil la infecţii. Globulele albe sunt unele dintre principalele celule imunitare, iar stresul cronic poate provoca o secreţie prelungită de cortizol, care poate reduce numărul globulelor albe şi, de asemenea, face ca aceste celule să îşi deregleze receptorii de cortizol, reducând capacitatea lor de a răspunde la semnalele antiinflamatorii.

În plus, stresul ne poate afecta imunitatea prin creşterea tensiunii arteriale. Prin urmare, ar trebui să ne gestionăm nivelul de stres şi starea de spirit, pentru a nu ne slăbi imunitatea.

6. Suficient de mult somn: Somnul joacă, de asemenea, un rol critic în sistemul nostru imunitar. În timpul somnului, corpul nostru produce celule T (un tip de celule albe din sânge) şi diferite tipuri de proteine care pot ajuta sistemul imunitar şi pot lupta împotriva infecţiilor.

De exemplu, un tip de astfel de proteine sunt anticorpii, care pot identifica şi neutraliza bacteriile şi virusurile patogene; şi un alt tip sunt citokinele, care sunt proteine importante ce reglează răspunsurile imune la infecţii, inflamaţii, cancer şi cu rol în reproducere.

Prin urmare, dacă nu avem parte de suficient de mult somn acest lucru poate reduce producţia de către organism a multor celule şi proteine care luptă împotriva infecţiilor, slăbindu-ne astfel imunitatea.

7. Consumul de alimente care vă pot stimula imunitatea: Vitamina C poate ajuta organismul să producă celulele albe din sânge. Alimentele care sunt bogate în vitamina C includ citricele, ardeii, roşiile, legumele crucifere, cartofii albi şi pătrunjelul. Datorită concentraţiei sale de compuşi care conţin sulf, usturoiul are, de asemenea, proprietăţi excelente de stimulare a imunităţii.

Alte fructe şi legume care conţin zinc, beta-caroten, vitaminele A, C, şi E, precum şi alte substanţe nutritive sunt, de asemenea, alimente importante pentru stimularea imunităţii.

8. Evitarea dietelor bogate în grăsimi: Uleiurile pot împiedica funcţionarea limfocitelor. Aşadar, o dietă bogată în grăsimi poate afecta celulele albe din sânge. De asemenea, consumul de diete bogate în grăsimi pe termen lung poate perturba echilibrul florei intestinale, care ajută la anumite răspunsuri imunitare. Prin urmare, pentru a evita un declin al funcţiei imunitare, nu ar trebui să se adopte o dietă bogată în grăsimi.

9. Restricţionarea consumului de alcool: Alcoolul perturbă căile imunitare ale corpului uman. Iar consumul cronic de alcool cu risc ridicat poate slăbi răspunsurile imunitare ale plămânilor şi creşte riscul de boli respiratorii. Consumul de alcool pe o perioadă lungă de timp poate reduce, de asemenea, funcţia de autoreparare a organismului.

10. Limitarea utilizării imunosupresoarelor: Acestea sunt medicamente care ne pot slăbi sistemul imunitar. Astfel de medicamente includ micofenolatul mofetil, anticorpii monoclonali, medicamentele anti-TNF (factor de necroză tumorală) şi metotrexatul.