Cele mai gustoase soiuri de căpşuni

Cele mai gustoase soiuri de căpşuni
Cele mai gustoase soiuri de căpşuni (Facebook)

Căpşunul este un hibrid interspecific şi nu se găseşte în natură, ci numai în stare cultivată. În anul 1715, inginerul Frezier a adus în Franţa cinci plante de căpşun din specia Fragaria chiloensis, o specie sălbatică specifică Americii de Nord.

Până în prezent, s-a făcut selecţia a peste 3000 de soiuri de căpşun, cele mai multe fiind de interes local. Puţine soiuri au reuşit să se impună de-a lungul acestei istorii a căpşunului pe plan mondial.

Soiurile de căpşuni pot fi timpurii, mijlocii şi târzii. Din categoria soiurilor timpurii face parte soiul de căpşuni Premial, fiecare căpşună având o greutate medie de până la 12 grame. Soiul Premial, foarte rezistent la boli, este cultivat de foarte multe persoane pentru că se obţine o producţie de până la o jumătate de kilogram de la o plantă şi, bineînţeles, pentru că este un soi timpuriu ce permite cultivatorilor să înceapă comercializarea de căpşune mult mai repede.

Din categoria soiurilor târzii fac parte soiurile Senga Sengana, Sătmărean şi Benton.

Din categoria soiurilor de căpşuni mijlocii, un soi foarte apreciat este soiul Magic, care înfloreşte în luna mai. Este cultivat îndeosebi pentru fructele sale destul de mari, ce ajung până la o greutate de 15 g.

Cele mai cultivate şi gustoase soiuri de căpşuni la nivel mondial sunt Elsanta, Chandler, Clery, Sonata, Marmolada şi Honeoye. În zona Europei cel mai cultivat soi de căpşuni este Elsanta, peste 80% din producţia de căpşuni fiind obţinută din acest soi, pentru fructele atât de gustoase.

Cele mai gustoase soiuri de căpşuni. Elsanta

Soiul care a reuşit să cucerească cel mai rapid interesul cultivatorilor şi să-şi consolideze poziţia în forţă, în Europa, a fost Elsanta. De peste 20 de ani, această varietate s-a răspândit în multe ţări din Europa, acoperind, în prezent, până la 80% din suprafaţa cultivată cu căpşuni în ţări precum sunt Olanda, Belgia, Germania, Austria etc.

Deşi există programe impresionante de cercetare în ţări ca Italia, Franţa, Spania şi Marea Britanie pentru ameliorarea căpşunului, şi anual, sunt lansate zeci de soiuri noi în Europa, niciunul nu a reuşit încă să detroneze supremaţia soiului olandez Elsanta.

Soiul este căutat atât de producători, cât şi de consumatori, datorită productivităţii ridicate, a gustului deosebit şi a duratei lungi de păstrare după recoltare.

Elsanta poate fi cultivat în condiţii foarte diferite de climă şi de sol. Poate fi cultivat în câmp deschis şi în cultură protejată, dar şi pe suprafeţe mici în grădina de lângă casă. Plantarea se poate face eşalonat, pentru extinderea perioadei de recoltare, însă nu se pretează culturii multianuale (4-5 ani), care se mai practică în unele zone ale ţării.

Fructele sunt mari, uniforme, conic rotunjite, culoare roşu strălucitor, uneori vârful nu este bine copt, nu sunt fragile, se păstrează bine, au un miros bun şi o aromă puternică.

Soiul a fost selectat de către Plant Research Internaţional B.V. din Olanda, pe atunci IVT, dintr-o încrucişare Gorella şi Holiday.

Cele mai gustoase soiuri de căpşuni. Cultivatori autohtoni

În România se cultivă în prezent pe aproape 70% din suprafaţa cultivată cu căpşuni, soiul Premial, urmat de Red Gauntler şi Elsanta. În ultimii ani au început să fie lansate în cultură soiurile Magic, Real şi Coral. Pe suprafeţe mici se mai întâlnesc soiurile: Senga Sengana, Marmolada, Elsinore.

În România, soiul Elsanta se cultivă pe suprafeţe reduse. O parte din plantele prezente la noi în ţară a fost introdusă via Ungaria sau Italia şi nu provine din pepiniere autorizate, ci din plantaţii comerciale. Acest fapt le-a adus o serie de probleme cultivatorilor, mai ales din cauza bolilor pe care le-au importat odată cu plantele.

Paginile web din România abundă de anunţuri privind comercializarea de plante Elsanta. De aceea este bine să verificaţi paşaportul fitosanitar şi certificatul de calitate, atunci când hotărâţi să cumpăraţi materialul săditor.

Din păcate, căpşunele româneşti, deşi sunt mult mai gustoase, mai aromate, pierd teren în faţa soiurilor străine, care sunt mai rezistente.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.