China a testat în secret o nouă rachetă hipersonică

Reprezentare artistică a unei rachete hipersonice.
Reprezentare artistică a unei rachete hipersonice. (captură)

China a efectuat recent un al doilea test al unei rachete ultra-rapide care ar face parte din sistemul global ofensiv al Beijingului, capabil să atace Statele Unite cu focoase nucleare, au afirmat analiştii militari, potrivit unui articol din Freebeacon.

Ultimul test al noului vehicul hipersonic (HGV), cunoscut drept Wu-14, s-a desfăşurat pe 7 august, la o bază militară din vestul Chinei, au anunţat oficialii guvernului Statelor Unite, care sunt familiari cu detaliile testului.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, colonelul Jeffrey Pool, a declarat: ”Noi monitorizăm în general activităţile apărării străine, totuşi nu comentăm asupra informaţiilor noastre sau asupra evaluărilor sistemelor străine de armament”.

Pentagonul a încurajat China să adopte o mai mare ”transparenţă” pentru programele sale de apărare ”pentru a evita calculele greşite”, a adăugat Pool.

Pool a confirmat primul test din luna ianuarie, dar a refuzat să furnizeze o confirmare similară pentru testul recent. Totuşi, doi alţi oficiali ai Statelor Unite au anunţat că testul de pe 7 august a implicat HGV-ul Wu-14.

Primul test de zbor al Wu-14 s-a desfăşurat pe 9 ianuarie, racheta zburând la o viteză aproape de Mach 10, sau de zece ori viteza sunetului – în jur de 12.350 de kilometri pe oră. Vitezele hipersonice aduc provocări mari inginerilor când vine vorba de controlul şi ghidarea rachetelor şi produc o presiune extremă asupra metalului învelişului şi componentelor.

Mediile de informaţii consideră că noul test chinez este încă o dovadă a unei noi curse a înarmării cu tehnologie hipersonică. Armele sunt căutate pentru caracteristicile lor greu de contracarat şi pentru abilitatea de a înfrânge sistemele existente de apărare strategică.

Dezvăluirile privind testarea noilor arme au fost făcute într-un moment în care secretarul american de Stat, John Kerry, a cerut o cooperare mai strânsă cu Beijingul. Tensiunile dintre Statele Unite şi Chinei s-au intensificat în urma pretenţiilor maritime agresive ale Chinei în Asia.

”Suntem hotărâţi să evităm capcana rivalităţii strategice şi intenţionăm să construim o relaţie în care ne putem lărgi cooperarea asupra intereselor comune şi în care să administrăm în mod constructiv diferenţele şi neînţelegerile”, a declarat Kerry.

În China, presa, controlată de stat, nu a menţionat nimic despre testul din 7 august, dar mediul virtual chinez a dezvăluit că lansarea Wu-14 a fost efectuată în cadrul unei etape avansate a proiectului în laboratorul spaţial Jiuquan, localizat în vestul Deşertului Gobi.

Rapoartele şi fotografiile postate online arată că racheta suplimentară folosită în timpul testului s-a prăbuşit în regiunea autonomă Mongolia Interioară.

Fotografiile publicate pe website-ul chinez, care au fost şterse ulterior, arătau rămăşiţele rachetei suplimentare cu simbolurile chinezeşti ce dovedeau că racheta aparţinea de China Aerospace Corp – principalul producător de rachete al Chinei.

Ziarul pro-Beijing din Hong Kong Cotidianul Oriental a anunţat pe 11 august că blogerii chinezi au identificat prăbuşirea rachetei din Mongolia Interioară drept un test eşuat al rachetei Wu-14, dar ziarul susţinea că impactul a fost provocat de rămăşiţele rachetei suplimentare.

Analişti americani specializaţi în industria militară a Chinei au anunţat că al doilea test al HGV, care s-a desfăşurat la scurt timp după cel din ianuarie, reprezintă o ameninţare strategică semnificativă şi un semn că Beijingul acordă o mare importanţă noii arme.

”Decizia de a efectua un al doilea test la numai câteva luni după primul test arată dedicarea Chinei pentru dezvoltarea rapidă a acestui program”, a declarat Lora Saalman, un specialist în tehnologia hipersonică a Chinei.

”Când este comparată cu perioadele anuale dintre testele pentru rachetele [anti-satelit] şi [sistemele anti-rachetă] în 2007, 2010, 2013 şi 2014, Wu-14 accelerează dezvoltarea Chinei de-a lungul timpului într-un mod exponenţial”, a declarat Saalman.