China ia talentele formate şi educate în SUA şi le pune să lucreze în cadrul programelor sale de armament de înaltă tehnologie [Raport]

China atrage înapoi talentele formate şi educate în SUA pentru a lucra în cadrul programelor de armament de înaltă tehnologie ale armatei chineze, folosind efectiv expertiza şi resursele americane pentru a-şi avansa cercetarea în domeniul tehnologiei militare de ultimă generaţie şi al aplicaţiilor acesteia, susţine un nou raport detaliat al serviciilor de informaţii private, potrivit Asia Times.

Intitulat provocator "Clubul Los Alamos", raportul emis de Strider Technologies arată în detaliu modul în care China îşi stimulează oamenii de ştiinţă să se aventureze în străinătate, să-şi aprofundeze expertiza şi, în cele din urmă, să se întoarcă acasă pentru a promova interesele militare şi strategice ale Chinei.

În special, raportul firmei private de informaţii detaliază modul în care China a profitat de mediul de cercetare deschis al Americii pentru a-şi atinge obiectivele militare şi strategice în detrimentul securităţii naţionale a SUA.

În mod exploziv, raportul de 32 de pagini susţine că recentele progrese rapide ale Chinei în domeniul tehnologiilor militare vitale au fost ajutate de oamenii de ştiinţă chinezi care au participat la cercetări sensibile finanţate de guvernul american.

Site-ul web al Strider Technology enumeră ca investitori DataTribe, Koch Disruptive Technologies şi One|9, cu misiunea de afaceri de a "furniza date utilizabile şi tehnologii de ultimă generaţie care să permită organizaţiilor să identifice riscurile, să profite de tendinţe şi să câştige într-o nouă eră a concurenţei globale".

De asemenea, are un parteneriat strategic cu Mandiant, o firmă americană de securitate cibernetică şi filială a Google care a atras atenţia la nivel mondial în februarie 2013, când a publicat un raport detaliat care implica armata chineză în atacuri cibernetice împotriva firmelor şi instituţiilor americane.

Strider Technology susţine că "revoluţionează modul în care companiile, universităţile, institutele de cercetare şi agenţiile guvernamentale îşi protejează inovaţia şi concurează într-o nouă eră a competiţiei strategice globale" şi că "soluţiile sale inovatoare de tehnologie şi informaţii permit clienţilor să identifice, să gestioneze şi să răspundă în mod proactiv la furturile de proprietate intelectuală şi la vulnerabilităţile lanţului de aprovizionare dirijate de state naţionale".

Cofondatorul şi directorul său general, Greg Levesque, care vorbeşte mandarina, a condus anterior echipa China Services la Crumpton Group şi a fost director de consultanţă în afaceri la lobby-ul comercial US-China Business Council, potrivit site-ului web al companiei. Printre membrii consiliului de administraţie al companiei se numără un fost director adjunct de contrainformaţii la Biroul Federal de Investigaţii al SUA (FBI).

Noul raport se bazează pe această expertiză şi pe această misiune pentru a susţine că Beijingul foloseşte o "Strategie a superputerii talentelor" pentru a stimula cadrele universitare, cercetătorii şi oamenii de ştiinţă să promoveze interesele Chinei în cadrul programului său "Thousand Talents Program" (TTP). Pentru a stimula cele mai bune talente, raportul menţionează că China oferă sprijin financiar şi remunerare, printre alte mijloace, pentru a valorifica şi exploata talentele sale de peste hotare.

În ceea ce priveşte finanţarea, raportul precizează că oamenii de ştiinţă chinezi primesc între 155.000 şi 775.000 de dolari SUA sub formă de granturi şi subvenţii pentru cercetare, precum şi numiri în cadrul instituţiilor de cercetare chineze.

Candidaţii de peste mări din cadrul programului de talente chinezeşti sunt de obicei obligaţi prin contract să găzduiască şi să formeze cercetători temporari şi cercetători postdoctorali din China, afirmă raportul.

După ce sunt recrutaţi, participanţii sunt stimulaţi şi obligaţi să găsească talente de top pentru a le plasa în posturi de cercetare dezirabile în instituţiile gazdă şi pentru a le recruta eventual în China - o strategie care transformă efectiv programele de talente din China în reţele în continuă expansiune cu sediul în SUA.

Raportul susţine că China a aplicat această strategie privind resursele umane la Laboratorul Naţional Los Alamos din SUA, principala instituţie de cercetare a Departamentului de Energie al SUA (DOE) pentru proiectarea focoaselor nucleare, asigurarea siguranţei şi eficienţei arsenalului nuclear american şi găsirea de soluţii la ameninţările emergente - inclusiv din partea Chinei - în spaţiul cibernetic, în spaţiu şi în noile domenii de conflict.

În cadrul programelor de talente ale Chinei, formarea comună a candidaţilor chinezi este coordonată de un consilier din China şi de un supraveghetor gazdă din străinătate, care este probabil la curent cu sprijinul guvernamental al candidatului. Raportul susţine că China este interesată de posturi permanente în cadrul unor facilităţi de cercetare de nivel înalt din străinătate, cum ar fi Los Alamos din America, şi caută în mod explicit candidaţi din cadrul "Programului de doctorat de formare comună în străinătate sponsorizat de stat".

La Los Alamos, personalul chinez permanent este bine poziţionat pentru a identifica, selecta şi forma talente promiţătoare care s-ar putea întoarce în China. În plus, se remarcă faptul că personalul permanent de la Los Alamos îndrumă zeci de cercetători postdoctorali pe parcursul carierei lor.

În cele din urmă, raportul identifică o interacţiune strânsă între universităţile chineze şi Ministerul Securităţii de Stat, sugerând că solicitanţii din străinătate sunt supuşi unei verificări de securitate înainte de a pleca în străinătate.

Raportul Strider Technology analizează în continuare modul în care strategia de recrutare a Chinei permite transferul de tehnologie sensibilă către China. Deşi raportul recunoaşte că oamenii de ştiinţă chinezi nu au acces la cea mai sensibilă tehnologie cercetată la Los Alamos, acesta susţine că ei prezintă totuşi riscuri de transfer tehnologic neintenţionat şi de spionaj.

Raportul menţionează cazuri în care cercetătorii chinezi au transferat tehnologie cu dublă utilizare şi controlată la export de la această facilitate către China. De asemenea, raportul notează că foşti oameni de ştiinţă chinezi care au lucrat la Los Alamos joacă un rol esenţial în dezvoltarea tehnologiei militare chineze.

De exemplu, raportul notează că acest grup de oameni de ştiinţă de elită, cunoscut sub numele de "Clubul Los Alamos", a fost crucial în dezvoltarea armelor hipersonice, a focoaselor care penetrează adânc în pământ, a vehiculelor autonome fără pilot (UAV), a motoarelor cu reacţie şi a programelor de reducere a zgomotului submarinelor - şi, în unele cazuri, a depăşit expertiza tehnică americană în aceste domenii.

SUA a luat notă de potenţialele riscuri de securitate naţională pe care le prezintă programele de talente ale Chinei în SUA, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, riscurile de contrainformaţii şi de furt de proprietate intelectuală. Ar trebui remarcat faptul că Strider Technology comercializează servicii de atenuare a acestor riscuri.

În această ordine de idei, în 2019, Departamentul de Energie al SUA a emis orientări care interzic participarea contractorilor şi angajaţilor săi în planurile de recrutare a talentelor străine. Raportul Strider Technology notează că SUA a pus sub acuzare şi a condamnat oameni de ştiinţă chinezi şi americani pentru conspiraţie în vederea furtului de secrete comerciale, emiterea de declaraţii false, infracţiuni fiscale şi afilieri nedeclarate la TTP şi la universităţi chineze.

Cu toate acestea, înăsprirea controlului asupra talentelor ştiinţifice chinezeşti s-ar putea, în cele din urmă, să se întoarcă împotriva SUA. În noiembrie 2018, administraţia Trump a lansat Iniţiativa China pentru a contracara furtul persistent de proprietate intelectuală al Chinei.

Cu toate acestea, un fost oficial guvernamental american anonim intervievat într-un articol din 2022 pentru The New Yorker, a criticat Iniţiativa China, considerând că priveşte această problemă exclusiv prin prisma infracţiunilor, în ciuda faptului că majoritatea cazurilor prinse în cadrul acesteia implică simple profituri sau avansări în carieră.

Iniţiativa China a lui Trump a alimentat, de asemenea, temeri şi plângeri legate de profilarea rasială, infracţiuni motivate de ură, supraveghere guvernamentală, dificultăţi în cariera profesională şi rasism pentru oamenii de ştiinţă chinezi din SUA şi din comunitatea asiatică-americană în general.

Mai mult, într-un articol din 2022 din New York Times, fostul procuror al SUA pentru districtul Massachusetts Andrew Lelling a criticat Iniţiativa China că "şi-a pierdut concentrarea" după ce a fost concepută iniţial pentru contraspionaj şi furt de proprietate intelectuală, dar a sfârşit în schimb prin a crea un climat de teamă, obţinând în acelaşi timp "descurajarea" prin metode extreme.

Ca atare, sub administraţia Biden, Departamentul de Justiţie al SUA a anunţat sfârşitul iniţiativei în februarie 2022, menţionând că ameninţarea cu multiple faţete pe care China şi alţi adversari străini, precum Iranul, Rusia şi Coreea de Nord, o reprezintă pentru SUA necesită o abordare mai amplă.

Deşi Iniţiativa China poate că s-a încheiat, se poate spune că scurta sa existenţă a aruncat o umbră asupra atracţiei Americii pentru migranţii cu înaltă calificare. Într-un articol din noiembrie 2021 pentru New York Times, Steven Chu a scris că o mare parte din puterea intelectuală şi tehnologică a SUA provine de la migranţi şi că programe precum Iniţiativa China sunt asemănătoare cu "a se împuşca în cap".

Într-adevăr, este posibil ca polarizarea Iniţiativei China să fi diminuat atractivitatea instituţiilor şi a societăţii americane pentru oamenii din întreaga lume, notează Francis Fukuyama într-un articol din august 2021 pentru The Economist.

În sens mai larg, Iniţiativa China a expus alte ţări la tribalismul politic latent în SUA, ridicând întrebări cu privire la faptul dacă o societate democratică liberală rebelă, dar deschisă, poate susţine în mod eficient securitatea naţională, poate oferi oportunităţi de avansare individuală şi poate ridica standardele de viaţă în comparaţie cu modele autoritare precum cel chinezesc.

În cele din urmă, raportul Strider prefigurează o imagine sumbră pentru progresul ştiinţei şi tehnologiei pe fondul intensificării rivalităţii între marile puteri.

În timp ce ştiinţa urmăreşte să avanseze înţelegerea umană a lumii fizice, influenţa puterii de stat asupra cercetării ştiinţifice este de netăgăduit - şi de prea multe ori denaturează obiectivul de îmbunătăţire a condiţiei umane prin intermediul tehnologiei pentru a servi intereselor de stat care pot fi mioape uneori şi distructive în cel mai rău caz.

China capturează instituţii şi persoane de elită din SUA

Peter Schweizer scria într-un articol publicat săptămâna trecută de Gatestone Institute că abordarea chineză este de a "captura" instituţii şi persoane de elită din SUA: politicieni, universităţi de top, fonduri de pensii mari, social media şi Hollywood, printre acestea. În cartea Red Handed (Mâna roşie), documentează această capturare în domeniile politicii, consultanţei diplomatice şi de afaceri, Big Tech, mediului academic şi pe Wall Street.

La fel cum procedează în cazul unor produse precum panourile solare, chinezii îşi dau seama că acapararea pieţei într-un domeniu în care raza de acţiune este egală cu accesul este esenţială pentru planurile lor de dominaţie pe termen lung. Modelul lor include furtul de tehnologie pe care nu o pot crea ei înşişi şi utilizarea oricărui mijloc disponibil pentru a ajuta la acest furt. Prin urmare, fiecare acces la informaţii pe care îl pot cerceta este mai valoros pentru ei decât produsul folosit pentru a-l obţine.

Înţelegerea acestor tipare este crucială pentru a recunoaşte că se procedează la fel şi cu propriul popor. După cum se arată în articolul recent al lui Gordon Chang pentru Gatestone Institute, Partidul Comunist Chinez menţine un control strâns asupra chinezilor de peste hotare prin multe forme diferite de ceea ce putem numi şantaj. Numeroasele acţiuni de intimidare a studenţilor şi a cadrelor universitare chineze din SUA care vorbesc despre încălcările drepturilor omului comise de China sau care susţin democraţia în Hong Kong şi independenţa Taiwanului, demonstrează acest lucru.

De zeci de ani, universităţile suportă acest lucru în schimbul fondurilor străine. Abia recent sunt confruntate cu costurile acestei indulgenţe. De exemplu, fostul preşedinte al Departamentului de Chimie şi Biologie Chimică al Universităţii Harvard a fost condamnat de un juriu federal pentru că a minţit autorităţile federale cu privire la afilierea sa la Programul celor o mie de talente al Republicii Populare Chineze şi la Universitatea de Tehnologie Wuhan (WUT) din Wuhan, China, şi pentru că nu a raportat veniturile pe care le-a primit de la WUT.