China ratifică acordul din Paris privind schimbarea climatului

China a ratificat acordul din Paris privind schimbarea climatului, marcându-se un potenţial pas semnificativ spre o eventuală implementare a acordului. Statele Unite urmează, de asemenea, să ratifice acordul în acest an, posibil în acest weekend.
Smog în Beijing, 1 decembrie 2015.
Smog în Beijing, 1 decembrie 2015. (Wang Zhao/AFP/Getty Images)

Congresul Naţional al Poporului din China a adoptat “propunerea de evaluare şi ratificare a Acordului din Paris”, conform agenţiei chineze de ştiri de stat Xinhua.

Anunţul a fost făcut în condiţiile în care liderii din cele mai mari 20 de economii ale lumii, cunoscute sub numele de Grupul celor 20 sau G20, au început să sosească în China pentru un summit de două zile în Hangzhou care începe duminică.

Aproximativ 180 de ţări au semnat acordul de la Paris în decembrie 2015, dar acesta nu va intra în vigoare cât timp cel puţin 55 de ţări – responsabile pentru cel puţin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră – nu vor ratifica în mod oficial acordul.

Anterior, acordul a fost ratificat de 24 de naţiuni – inclusiv Coreea de Nord – dar aceste naţiuni sunt responsabile împreună pentru doar 1,08% din emisiile globale, conform UN Framework Convention on Climate Change.

Doi emiţători de top

China, cea mai populată ţară a lumii cu 1,38 miliarde de cetăţeni, este cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră, pe locul doi aflându-se SUA cu doar 324 milioane de locuitori. Cele două ţări sunt responsabile pentru aproximativ 20 şi respectiv 18 la sute din emisiile globale cu efect de seră. Rusia este responsabilă pentru 7,5%, în timp ce India pentru 4,1%.

Se estimează că SUA va ratifica acordul în scurt timp. Din moment ce este un acord executiv mai degrabă decât un tratat, preşedintele american Barack Obama îl poate semna fără să aibă nevoie de votul Congresului SUA care, după cele mai mari probabilităţi, l-ar respinge.

Conform acordului din Paris, statele îşi vor stabili obiective proprii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi a altor gaze cu efect de seră. Obiectivele nu sunt obligatorii din punct de vedere legal, dar ţările vor trebui să le actualizeze la fiecare cinci ani. Scopul acordului este acela de a opri temperaturile să crească cu mai mult de 2 grade Celsius comparativ cu revoluţia preindustrială.

Dar experţii au declarat că ritmul încălzirii globale ameninţă deja să depăşească ţinta impusă de acord cu privire la creşterea temperaturii.

Poluarea din China

Grupul internaţional Greenpeace a declarat la începutul acestui an într-un raport că un total de 293 – sau 80% – din cele 366 de oraşe chineze ale căror date au fost analizate nu au respectat în 2015 standardele Chinei privind calitatea aerului.

Conform standardelor naţionale chineze, media anuală a PM2,5 – particule fine aeropurtate cu o mărime de până la 2,5 micrometri şi care sunt suficient de mici pentru a pătrunde în plămâni – nu ar trebui să fie mai mare de 35 micrograme pe metrul cub. Standardului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este de 10 micrograme pe metrul cub.

Niciunul dintre aceste oraşe incluse în studiu nu a respectat standardele OMS. Nivelul mediu de PM2,5 în oraşele monitorizate a fost de cinci ori mai mare decât nivelul maxim recomandat de OMS, a adăugat raportul.

Cu o medie de 80,4 micrograme pe metrul cub, capitala Beijing a fost cel de-al 27-lea cel mai poluat oraş chinez din studiu. Conform Greenpeace, Beijingul a avut 26 de zile de “poluare puternică a aerului” în ultimele trei luni ale anului trecut.

În anii recenţi, China a înregistrat niveluri extrem de ridicate de poluare a aerului, în special în nord-est, unde se află centrul industrial al ţării.

Studiile ştiinţifice arată că poluarea din China este cauza a circa 1,4 milioane de decese premature pe an, sau aproximativ 4.000 decese pe zi.

Poluarea generată de creşterea economică a Chinei este, de asemenea, o sursă tot mai mare de nemulţumire a populaţiei faţă de politicile guvernului.

Smogul scoate la iveală dificultăţile în creştere cu care se confruntă China pentru echilibrarea economiei cu promisiunile de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi de a dezvolta mai multă energie verde.