China, Rusia şi Japonia înregistrează în premieră un declin demografic unic în marile economii globale
(photos.com)
Pe motorul de căutare Baidu din China, interesul internauţilor pentru cărucioarele de copii a scăzut cu 17% anul trecut şi a ajuns la -41% faţă de cifrele din 2018. Căutările pentru biberoane pentru bebeluşi au scăzut cu o treime din 2018. Pe de altă parte însă, anul trecut au crescut cu 800% interogările pentru cămine de bătrâni, situaţie care pare să fie o dovadă a provocării demografice profunde cu care se confruntă China.
Populaţia Chinei a crescut de la 540 milioane de persoane în 1949 la 969 milioane în 1980, când a fost introdusă politica unui singur copil. Cifrele aveau să crească în timp, astfel că în 2021 populaţia Chinei ajunsese până la peste 1,41 miliarde de locuitori. Dar în 2022, decesele au depăşit naşterile cu 850 mii, iar demografii ONU pronostichează că populaţia Chinei se va contracta cu 100 de milioane până în 2050.
Japonia a atins "vârful de populaţie" în 2011, cu 127,4 milioane. Conform demografilor, populaţia va scădea la 97 milioane până în 2050. Rusia se află în colaps demografic total.
Europa este şi ea pe calea îmbătrânirii şi a micşorării, dar, spre deosebire de China, Rusia şi Japonia, imigraţia încă îi mai temperează declinul demografic. Este uşor să ne imaginăm nenumăraţi lideri europeni tastând: "Cum să asimilaţi valurile de refugiaţi necesare pentru a susţine economia, păstrându-vă în acelaşi timp cultura".
Un astfel de declin demografic nu s-a întâmplat niciodată în marile economii globale. Modul în care acest lucru are impact asupra geopoliticii, economiilor şi pieţelor rămâne incert şi nu există un mijloc de verificare a acestui lucru.
SUA continuă să fie un caz straniu, cu o populaţie în creştere, deşi lent. Iar în India, căutările pe Google pentru biberoane au crescut cu 22% anul trecut, în timp ce interogările pentru pătuţuri au crescut cu 500%.
