Ciocniri între poliţie şi protestatari care cer returnarea ostaticilor israelieni încă reţinuţi în Gaza

Mai multe ciocniri între Poliţia israeliană şi protestatari au izbucnit sâmbătă la Tel Aviv, după ce mii de oameni s-au adunat pentru a manifesta împotriva guvernului Netanyahu şi pentru a cere ca acesta să-i aducă înapoi pe ostaticii deţinuţi de Hamas în Gaza.

Unii protestatari din Tel Aviv au afişat fotografii ale femeilor soldat care au apărut într-un videoclip la începutul săptămânii, care le arată imediat după ce au fost răpite în timpul atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, care a dat startul războiului dintre Israel şi Hamas. Unii au afişat bannere pe care scria "Opriţi războiul" şi "Ajutor", potrivit AP.

Manifestanţii au cerut guvernului să ajungă la un acord pentru eliberarea zecilor de ostatici aflaţi încă în captivitate.

De asemenea, manifestanţii au cerut demisia premierului israelian Benjamin Netanyahu şi organizarea de noi alegeri.

Diviziunile în rândul israelienilor s-au adâncit în legătură cu modul în care Netanyahu a gestionat războiul împotriva Hamas, după atacul care a ucis aproximativ 1.200 de persoane şi a dus la luarea de ostatici a altor 250 de persoane. Israelul afirmă că aproximativ 100 de ostatici sunt încă reţinuţi în Gaza, împreună cu trupurile a încă aproximativ 30 de persoane.

La începutul săptămânii, corpurile a trei ostatici ucişi au fost recuperate din Gaza, a anunţat vineri armata israeliană, precizând că aceştia au fost ucişi în ziua atacului şi că trupurile lor au fost duse în Gaza. Anunţul a fost făcut la mai puţin de o săptămână după ce armata a declarat că a găsit corpurile altor trei ostatici israelieni ucişi pe 7 octombrie.

Aproximativ jumătate dintre cei 250 de ostatici luaţi de Hamas şi de alţi militanţi au fost eliberaţi, majoritatea în cadrul unor schimburi cu prizonieri palestinieni deţinuţi de Israel în timpul unei încetări a focului de o săptămână în noiembrie.

Guvernul lui Netanyahu s-a confruntat cu presiuni din ce în ce mai mari, atât în ţară, cât şi în străinătate, pentru a opri războiul şi pentru a permite intrarea ajutorului umanitar în enclava în care locuiesc 2,3 milioane de palestinieni, dintre care aproape 80% au fost strămutaţi.

Tot în această săptămână, trei ţări europene au anunţat că vor recunoaşte un stat palestinian, iar procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale a cerut mandate de arestare pentru mai mulţi lideri israelieni, alături de oficiali Hamas.

Vineri, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a ordonat Israelului să pună capăt ofensivei sale militare în oraşul Rafah, situat în sudul Fâşiei Gaza, şi să deschidă punctul de trecere a frontierei din apropiere pentru ajutorul umanitar esenţial.

De asemenea, instanţa supremă a Naţiunilor Unite a declarat că Israelul trebuie să le permită accesul în Gaza anchetatorilor pentru crime de război.

Cu toate acestea, judecătorii nu au ordonat o încetare totală a focului pe întregul teritoriu palestinian şi este puţin probabil că Israelul să se conformeze hotărârii Curţii. Africa de Sud acuză Israelul că a comis genocid împotriva palestinienilor în timpul războiului din Gaza, lucru pe care Israelul îl neagă vehement.

În ultimele două săptămâni, peste un milion de palestinieni au fugit din Rafah, în timp ce forţele israeliene au intrat mai adânc în oraş. Preluarea de către Israel, luna aceasta, a punctului de trecere a frontierei Rafah, un punct de tranzit cheie pentru combustibil şi provizii pentru Gaza, a contribuit la faptul că operaţiunile de ajutorare au ajuns aproape de colaps, transmit ONU şi grupurile umanitare.

De partea sa, Israelul susţine că trebuie să invadeze Rafah pentru a distruge ultimul bastion al Hamas.

Egiptul a declarat că a fost de acord să trimită camioanele cu ajutoare umanitare ale ONU prin punctul de trecere a frontierei Kerem Shalom, principalul punct de intrare al Israelului în sudul Fâşiei Gaza. Dar nu este clar dacă aceste camioane vor putea intra, din cauză că luptele continuă să facă ravagii în Rafah.