Comisie a Parlamentului UE vrea să oblige companiile media să-şi dezvăluie proprietarii şi fondurile primite de la stat

Comisia pentru cultură a Parlamentului European a modificat, joi, proiectul de lege privind libertatea presei (Media Freedom Act) pentru a se asigura că prevederile se aplică tuturor conţinuturilor media şi pentru a consolida transparenţa şi independenţa presei din UE.

În proiectul Actului european privind libertatea presei, adoptat cu 24 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 4 abţineri, deputaţii europeni doresc ca noile norme să oblige statele membre să asigure pluralitatea şi să protejeze independenţa mass-media faţă de interesele guvernamentale, politice, economice sau private.

Deputaţii UE au modificat proiectul de lege astfel încât cerinţele de transparenţă să se aplice tuturor conţinuturilor media, nu doar ştirilor şi actualităţilor, aşa cum a propus Comisia, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul Parlamentului European.

Protejarea activităţii jurnaliştilor

În textul adoptat, Comisia interzice toate formele de interferenţă şi presiune asupra presei, inclusiv obligarea jurnaliştilor de a-şi dezvălui sursele, accesarea conţinutului criptat de pe dispozitivele lor şi utilizarea programelor de spionaj împotriva lor.

Pentru a proteja mai ferm mass-media, deputaţii au stabilit, de asemenea, că utilizarea programelor de spionaj (spyware) poate fi justificată doar de la caz la caz şi dacă este ordonată de o autoritate judiciară independentă pentru a investiga o infracţiune gravă, cum ar fi terorismul sau traficul de persoane.

Deputaţii europeni propun, de asemenea, să limiteze publicitatea alocată unui singur furnizor de conţinut media, unei platforme online sau unui motor de căutare la 15% din bugetul total de publicitate alocat de autoritatea respectivă într-o anumită ţară din UE.

Obligaţiile privind transparenţa proprietăţii

Pentru a evalua independenţa presei, deputaţii europeni vor să oblige organizaţiile media să publice informaţii despre cine le deţine şi cine beneficiază de pe urma lor, direct sau indirect.

Mai mult, ei doresc ca acestea să raporteze cu privire la publicitatea de stat şi sprijinul financiar de stat, inclusiv atunci când primesc fonduri publice din ţări din afara UE.

De asemenea, deputaţii europeni vor să oblige furnizorii de servicii media să raporteze orice potenţial conflict de interese şi orice tentativă de interferenţă în deciziile editoriale.

Prevederi împotriva deciziilor arbitrare ale marilor platforme

Pentru a se asigura că mass-media din UE este protejată îmotriva platformelor online foarte mari care îi şterg sau îi restricţionează în mod arbitrar conţinutul, deputaţii europeni au introdus o procedură de autodeclarare şi verificare pentru a ajuta la distingerea mass-media independente de cele necinstite.

Ei propun, de asemenea, o fereastră de negociere de 24 de ore, cu implicarea autorităţilor naţionale de reglementare, înainte ca o mare platformă online să poată trece la suspendarea sau restricţionarea conţinutului.

Viabilitatea economică

Statele membre UE ar trebui să finanţeze serviciul public de media prin bugete multianuale pentru a preveni interferenţele politice şi a asigura predictibilitatea bugetară, spun deputaţii europeni.

Totodată, deputaţii au modificat normele privind sistemele de măsurare a audienţei pentru a le face mai echitabile şi mai transparente.

Un organism european pentru mass-media mai independent

Deputaţii europeni doresc ca noul organism al UE - Consiliul European pentru Servicii Media - care urmează să fie înfiinţat prin acest act, să fie independent din punct de vedere juridic şi funcţional faţă de Comisie şi să poată acţiona pe cont propriu, nu doar la cererea Comisiei.

În cele din urmă, deputaţii doresc ca un "grup de experţi" independent, care să reprezinte opiniile sectorului media şi să includă societatea civilă, să contribuie la activitatea noului organism.