Conflictul ucrainean: Şeful NATO cere Rusiei să se retragă din Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. (Captură Foto)

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a spus marţi ministrului rus de externe Serghei Lavrov că Rusia trebuie să îşi retragă toate trupele şi armele grele din Ucraina şi să nu îi mai susţină pe rebelii separatişti.

Şeful alianţei militare vestice a adăugat că l-a informat pe Lavrov, după o întâlnire pe care a avut-o cu acesta marţi la Bruxelles în cadrul reuniunii Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, că este îngrijorat în legătură cu numărul mare de exerciţii militare desfăşurate de Rusia pe neaşteptate.

“Am discutat de asemenea nevoia de transparenţă, în special atunci când avem o prezenţă militară crescută de-a lungul frontierelor noastre. Pentru NATO, este important să facem tot ceea ce este posibil pentru a evita ca anumite incidente să scape de sub control”, a declarat Stoltenberg,

NATO a criticat în repetate rânduri implicarea Moscovei în conflictul ucrainean şi a făcut apel la o implementare deplină a acordului pentru pacea din Ucraina – un acord care a fost semnat la 12 februarie în capitala belarusă Minsk. Totuşi, Rusia neagă faptul că oferă separatiştilor arme, soldaţi şi pregătire.

Întâlnirea celor doi oficiali a avut loc în condiţiile în care Ministerul rus al Apărării i-a identificat pe cei doi luptători capturaţi în Ucraina ca foşti soldaţi în armata rusă – o concesie care întăreşte afirmaţiile susţinătorilor drepturilor omului că Moscova îşi demobilizează soldaţii înainte de a-i trimite să lupte alături de separatişti în Donbas, conform Moscow Times.

Cei doi luptători ruşi, Alexander Alexandrov şi Ievgheni Ierofeiev, pe care forţele ucrainene i-au capturat în regiunea Doneţk controlată de rebeli, "nu erau soldaţi activi în forţele armate ruse în momentul capturării lor în data de 17 mai", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Ucraina i-a identificat pe cei doi luptători ruşi ca ofiţeri în GRU, ramura pentru servicii militare secrete din cadrul armatei ruse, şi a publicat un material video în care soldaţii au susţinut că fac parte dintr-o misiune de spionaj a forţelor speciale ruseşti. În materialul video, care nu a putut fi verificat independent, Alexandrov mai susţine că grupul său se află în estul Ucrainei de la începutul acestui an.

Săptămâna trecută, comandantul forţelor NATO în Europa, generalul american Philip M. Breedlove, a acuzat Moscova că lansează ameninţări nucleare iresponsabile, adăugând că Rusia reprezintă o provocare “de durată şi globală” pentru alianţa militară vestică.

“Rusia continuă să folosească toate elementele puterii sale naţionale pentru a constrânge şi influenţa statele vecine şi regionale. Moscova a dezvoltat o forţă [militară] capabilă şi un număr substanţial de arme grele pentru a-şi atinge obiectivele. Rusia continuă, de asemenea, să desfăşoare exerciţii neanunţate pentru a-şi practica şi demonstra abilităţile de deplasare rapidă a forţelor sale, creând astfel instabilitate printr-o lipsă de transparentă”, a afirmat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în luna martie că Rusia a fost pregătită să îşi plaseze forţele nucleare în stare de alertă pentru a asigura anexarea peninsulei Crimeea. Un oficial al Ministerului rus de Externe a declarat la rândul său în acea lună că Rusia are dreptul de a-şi desfăşura arsenalul nuclear în Crimeea, deşi nu a menţionat că ar fi conştient de vreun plan în această privinţă.

Alexander Gruşko, delegatul rus la NATO, a afirmat săptămâna trecută că Moscova este pregătită să îşi intensifice prezenţa în Crimeea pentru a contracara activităţile amplificate ale alianţei militare vestice în estul Europei, a raportat RIA Novosti.

Polonia şi statele Baltice – Letonia, Lituania şi Estonia – au anunţat în urmă cu câteva zile că doresc o prezenţă permanentă de trupe NATO pe teritoriile lor pentru a descuraja activitatea militară rusă.

Cele patru ţări au acuzat în repetate rânduri că avioanele de luptă şi navele militare ruseşti le violează spaţiul aerian şi maritim. La începutul acestei luni, armata letonă a susţinut că două nave de luptă ruseşti, un avion militar de transport şi un submarin au “stat la pândă” la limita apelor teritoriale ale ţării. Lituania s-a plâns de asemenea de activitatea navală rusă în zona sa economică exclusivă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.