Consilierii de Probaţiune îl acuză pe Tudorel Toader de dezinformare: Nu toţi deţinuţii eliberaţi vor fi supravegheaţi

Tudorel Toader nu doar că a dezinformat opinia publică afirmând că toţi deţinuţii eliberaţi vor avea supraveghere şi consiliere pentru reintegrare, ci perturbă şi activitatea serviciilor de probaţiune, atrag atenţia sindicaliştii.
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei),
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)

Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune (SNCSP) îl acuză pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de dezinformare. Potrivit organizaţiei, nu este adevărat că fiecare dintre cei peste 3.000 de deţinuţi care vor fi eliberaţi mai devreme ca urmare a legii speciale promovate de ministru va fi supravegheat de către personalul serviciilor de probaţiune după eliberare şi sprijinit să se reintegreze social, aşa cum a afirmat Toader.

„Aceste afirmaţii nu corespund adevărului, întrucât potrivit legilor serviciile de probaţiune au atribuţii de supraveghere numai faţă de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal şi care la data liberării condiţionate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare", susţin liderii sindicali, potrivit digi24.ro.

Potrivit sindicaliştilor, afirmaţiile ministrului Justiţiei denotă fie intenţia acestuia de a manipula opinia publică, fie o ignoranţă surprinzătoare în ceea ce priveşte rolul şi atribuţiile consilierilor de probaţiune.

Reamintim că 529 de deţinuţi au fost eliberaţi joi, în prima zi de la intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu, iar alţi 3.349 de deţinuţi au dobândit dreptul de a primi eliberare condiţionată.

Legea privind recursul compensatoriu prevede ca pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut va beneficia de şase zile considerate efectuate.

Ream comunicatul Sindicatului Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune (SNCSP):

„Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune (SNCSP) doreşte să atragă atenţia asupra dezinformărilor lansate recent în spaţiul public de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cu privire la cele câteva mii de deţinuţi care urmează să fie propuşi pentru liberare condiţionată în următoarele zile şi săptămâni, ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu.

"Fiecare deţinut din ăsta eliberat condiţionat este luat în primire de un ofi... de un din ăsta de la probaţiune care îl supraveghează, îl consiliază şi îl ajută la reintegrare", a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader (notă - sublinierile aparţin SNCSP).

Prin declaraţia de mai sus, ministrul Justiţiei induce ideea falsă că absolut toţi cei peste 3.000 de deţinuţi care au căpătat dreptul de a se elibera condiţionat din penitenciar mai devreme, ca urmare a legii speciale promovate de domnia sa şi adoptată ulterior de Parlament, ar urma să fie supravegheaţi în perioada de după eliberare de către personalul serviciilor de probaţiune din România şi sprijiniţi să se reintegreze social. Aceste afirmaţii nu corespund adevărului, întrucât potrivit legilor în vigoare la acest moment, serviciile de probaţiune au atribuţii de supraveghere numai faţă de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal (intrat în vigoare în 2014) şi care la data liberării condiţionate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare (vezi art. 101 din Codul Penal). Printre cei peste 3000 de deţinuţi care urmează să se prezinte în faţa comisiilor de liberare condiţionată din cadrul penitenciarelor în următoarele zile se numără atât persoane condamnate în baza vechiului Cod Penal (din 1969), precum şi persoane condamnate în baza noului Cod Penal care mai au de executat mai puţin de doi ani din pedeapsa pronunţată de instanţă, iar faţă de aceste persoane, serviciile de probaţiune nu au niciun fel de atribuţii, de supraveghere sau de altă natură.

Afirmaţiile ministrului Justiţiei denotă fie intenţia acestuia de a manipula opinia publică, lăsând să se înţeleagă, în mod fals, că impactul social al eliberării unui număr mare de deţinuţi într-un timp atât de scurt va fi preluat de anumite instituţii ale statului, mai exact serviciile de probaţiune, fie o ignoranţă surprinzătoare în ceea ce priveşte rolul şi atribuţiile consilierilor de probaţiune, aşa cum sunt consfinţite acestea de Codul Penal şi legile în vigoare.

Pe această cale, dorim să-i atragem atenţia ministrului justiţiei că denumirea specialistului în reintegrarea infractorilor din cadrul serviciilor de probaţiune (şi numit în funcţie, dealtfel, prin ordin al ministrului justiţiei) nu este „ĂSTA de la probaţiune” ci „CONSILIER de probaţiune”. Prin urmare, îi solicităm ministrului justiţiei Tudorel Toader să se abţină a mai face afirmaţii publice despre ce ar urma sau ar trebui să facă angajaţii serviciilor de probaţiune până când va dovedi că ştie cum se numesc aceştia şi care sunt atribuţiile lor. Un prim pas în această direcţie ar fi să prezinte de urgenţă o evaluare exactă şi corectă a situaţiei celor peste 3000 de deţinuţi care au căpătat dreptul de liberare condiţionată ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu şi să indice cu exactitate câţi dintre aceştia îndeplinesc condiţiile legale pentru a intra în supravegherea serviciile de probaţiune. Precizăm că, până în prezent, Ministerul Justiţiei nu a transmis către serviciile de probaţiune niciun fel de informaţii privind impactul acestei legi asupra activităţii consilierilor de probaţiune.

În schimb, declaraţiile ministrului justiţiei ameninţă să perturbe activitatea serviciilor de probaţiune, existând deja semnale că unele unităţi penitenciare au început să trimită liberaţii condiţionat din ultimele zile către serviciile de probaţiune pentru a primi „asistenţă post-penală”, pe motiv că „aşa a declarat domnul ministru”, deşi nicio lege în vigoare la acest moment nu prevede o astfel de situaţie.

De asemenea, într-o altă intervenţie publică pe acest subiect, ministrul justiţiei Tudorel Toader, citat de Agerpres, a declarat că înaintea intrării în vigoare a Legii privind recursul compensatoriu, în luna septembrie, i-a convocat la Ministerul Justiţiei pe şefii serviciilor de probaţiune din toată ţara şi a discutat cu ei despre „toate dificultăţile întâmpinate în activitatea dânşilor, toate măsurile pe care trebuie să le luăm şi le vom lua pentru îmbunătăţirea activităţii”.

SNCSP precizează că deşi astfel de discuţii au avut într-adevăr loc, singura urmare concretă a acestora a fost că prin rectificarea bugetară operată de Guvern în luna septembrie, bugetul Probaţiunii pentru bunuri şi servicii s-a diminuat cu 300.000 de lei, astfel încât în prezent nu mai pot fi acoperite decât cheltuielile cu plata utilităţilor, potrivit unei informări a Direcţiei Naţionale de Probaţiune nemaiexistând bani pentru „rechizite, registre, cartuşe, reparaţii de orice natură (multifuncţionale, autoturisme, etc), piese de schimb, cabluri, prelungitoare, prize, materiale de curăţenie, etc.”. În aceste condiţii, care se adaugă la subfinanţarea cronică a sistemului de probaţiune din România, există posibilitatea reală ca serviciile de probaţiune să intre în imposibilitatea de a îşi desfăşura activitatea înainte de finalul acestui an”, scriu sindicaliştii.