Corupţia sistemului iscă scandaluri în China
Tang Hui, mama unei tinere victime, la Tribunalul Hunan din oraşul Changsha la 1 iulie 2013 (AFP / AFP / Getty Images)
Unul dintre cele mai semnificative procese referitoare la lagărele de muncă forţată din China început marţi umbreşte orice perspectivă de reformare a Partidului Comunist Chinez.
Tribunalul a judecat cazul lui Tang Hui, mamă a unei fete din provincia Hunan, care a solicitat aducerea în faţa Justiţitei a oficialilor care au răpit-o, violat-o şi au forţat-o pe fiica ei care avea la acea vreme 11 ani să se prostitueze.
Injustiţia flagrantă a cazului, cât şi muşamalizarea grosolană a autorităţilor a constituit subiectul multor articole apărute în organizaţiile media chineze, unele dintre ele exprimându-şi deschis sprijinul pentru Tang. Într-un titlu din Henan Business Daily se putea citi: ‘’Ne pare rău Tang Hui. Nu ţie ar trebui să-ţi fie ruşine, nouă ne este ruşine să stăm în faţa ta. Legea este aceea căreia ar trebui să-i fie ruşine să stea în faţa ta’’.
Rezidenţi locali au fost văzuţi adunându-se în afara curţilor lor, rostind cuvinte de încurajare către Tang când aceasta trecea pe strada lor.
Pe Sina Weibo, un serviciu de microblog chinez de tipul Twitter, s-au adunat peste două milioane de postări conţinând termenul de căutare “Tang Hui”.
Audierea a avut loc după ce Tang Hui a refuzat banii pentru cumpărarea tăcerii oferiţi de Justiţie în schimbul retragerii acţiunii ei juridice prin care cerea compensaţii Comitetul Lagărului de Muncă pentru condamnarea ei la 18 luni de lagăr de muncă forţată.
În august 2012, la scurt timp după ce şapte persoane au fost condamnate definitiv în procesul fiicei sale, Tang a fost condamnată şi ea, fără proces, pentru „perturbarea ordinii sociale.”
Când ştirile despre arestarea d-nei Tang au început să circule online, pe internet s-a iscat un adevărat scandal, în care mulţi internauţi chinezi făceau apel pentru desfiinţarea “laojiao” (lagărele de reeducare), sistem care a condamnat-o pe d-na Tang.
În scurt timp, presiunea publică a forţat Comitetul să o elibereze. Tang a acţionat în judecată autorităţile din Yongzhou, solicitând scuze şi suma de peste 2000 de yuani (extrem de modică) drept compensaţie. În aprilie, Curtea Populară Intermediară Yongzhou i-a refuzat dreptul la compensaţie, determinând-o să facă apel la o curte mai înaltă, anume Curtea Populară Superioară a Provinciei Hunan.
Marţi, audierea de la Curtea Superioară Provincială s-a încheiat după patru ore fără vreo decizie. Curtea a spus că va anunţa decizia la o dată ulterioară, conform unui raport al Beijing Times.
Sistemul Lagărelor de Muncă Forţată permite miliţiei să ia persoane în detenţie pe o perioadă de patru ani fără proces. Dizidenţii politici, practicanţii religioşi, depunătorii de petiţii şi cei care au comis delicte minore sunt închişi în aceste centre de detenţie aflate peste tot în China şi deseori sunt forţaţi să presteze munci grele; sistemul este separat de cel penitenciar, care aparţine sistemului juridic chinez.
În ianuarie, media de stat chineză a anunţat că regimul îşi va reforma sistemul de muncă prin reeducare, dar analiştii au rămas sceptici la orice fel de îmbunătăţiri reale în privinţa tratamentului prizonierilor, care sunt adesea torturaţi şi supuşi la muncă pe perioade prelungite şi în condiţii mizerabile.
Marţi la Tribunal, probabilitatea unei reformei reale părea firavă, atunci când Jiang Jianxiang, şeful Comitetului Lagărului de Muncă Forţată Yongzhou a insistat asupra faptului că sentinţa d-nei Tang este legală. Într-un interviu acordat marţi AFP, Jiang şi-a cerut scuze pentru că nu a luat în considerare grija umanitară şi m-a trims în lagărul de muncă, un lucru inadecvat” Dar el a adăugat în acelaşi timp că „ inadecvat nu înseamnă ilegal”
Jiang declara de asemenea unui ziar din Guangzhou, Southern Weekend, că Tang a încălcat legile în ciuda admonestărilor repetate, „perturbând grav ordinea socială”.
Comitetul lagărului de muncă forţată a admis faptul că a oferit d-nei Tang suma de 100 000 yuani (16 300 USD) drept aranjament extrajuridic, lucru respins de către dna Tang. Într-un interviu acorat China Youth Daily cu o zi înaintea audierii, Tang a explicat cum persoane de la curtea provincială au vizitat-o în mai pentru a ajunge la un aranjament. Preşedintele judecător, doi judecători adjuncţi, un judecător şef şi un funcţionar au promis că-i vor da compensaţia pe care a solicitat-o în plus faţă de o alocaţie pe viaţă în valoare de 100 000 de yuani şi scuze din partea Comitetului Lagărului de Muncă.
Ea a refuzat oferta atunci când comitetul i-a interzis să vadă formularea memoriului de scuză. Preşedintele judecător i-a spus de asemenea că nu îi era permis să spună altor oameni despre banii din spatele aranjamentului.
„Dacă ar fi fost să-mi dea banii din grijă faţă de mine şi cu bune intenţii de a mă ajuta, atunci acest lucru ar fi fost de lăudat şi merita să fie cunoscut de toată lumea. În această beznă nu am putut să le accept banii.” a declarat Tang publicaţiei Daily.
Weizhuang, scriitor chinez, a postat următoarele: “nu este doar o tragedie pentru familia d-nei Tang Hui, ci pentru oricine din această ţară!”
Cu traducerea lui Frank Tian. Documentarea de Ariel Tian.
