Cristian Diaconescu, despre provocarea lansată recent de Putin privind Basarabia şi Bucovina: "Să nu ne ducem după fentă"

Fostul şef al diplomaţiei române Cristian Diaconescu a declarat, într-un interviu acordat Digi24, că afirmaţiile lui Vladimir Putin despre Bucovina şi Basarabia sunt un simplu exerciţiu retoric ce vizează Occidentul. Fostul ministru de Externe sfătuieşte România „să nu se ducă după fentă”.

Cristian Diaconescu a făcut aceste afirmaţii în contextul în care, recent, Rusia a "pedalat" din nou pe subiectul Basarabia şi Bucovina, cu vechea teză potrivit căreia România le-ar fi „ocupat” la sfârşitul Primului Război Mondial. Întrebat de ce ar avea nevoie Moscova de această provocare, şi mai ales pe cine provoacă Vladimir Putin cu această temă, fostul ministru de Externe susţine că ar fi vorba pur şi simplu de un exerciţiu de comunicare, cu mesaje aluzive la Ucraina, îndreptate de fapt către comunitatea internaţională.

„În primul rând, pentru că merge şi în relaţiile internaţionale, sfatul meu este să nu ne ducem după fentă. Nu ideea de a avea dubii în legătură cu istoricul Basarabiei şi Bucovinei stă la baza unui asemenea demers, ci o linie de mandat. Toţi reprezentanţii Federaţiei Ruse de-a lungul anilor au avut acest subiect ca fiind una din temele de pe agendă obligatorii în dialogul bilateral cu România. Chiar după anul 1990, dialogul diplomatic, politic a fost marcat de acest tip de atitudine revendicativă, la modul: România arbitrar a apropriat teritoriile din Bucovina şi Basarabia, România a intervenit în ceea ce priveşte suveranitatea unor state vecine, unirea din 1918 a fost făcută prin astfel de demersuri brutale, profitând de situaţia de după Primul Război Mondial. Să ştiţi că aceste elemente doctrinare sunt foarte bine susţinute şi finanţate prin organizaţii neguvernamentale, seminare, prezentări în toată Europa Occidentală şi în Statele Unite”, a arătat Cristian Diaconescu.

Fostul şef al diplomaţiei române adaugă că nu este vorba despre „un discurs singular”, ci ar fi „un anumit tip de atitudine politică, urmată clar, birocratic şi disciplinat, de toţi reprezentanţii Moscovei în dialog cu Bucureştiul, atunci când îl fac”.

„Preşedintele Putin, dacă s-ar fi uitat în alt sertar, găsea Tratatul din 4 iulie 2003 între România şi Federaţia Rusă, un tratat interesant, care ar merita să fie invocat în diverse situaţii - şi nu pentru că l-am negociat eu în acel moment şi l-am adus spre semnare -, ci pentru simplul fapt că în acel tratat - surpriză, semnat de domnul Putin! şi apostilată anexa de ministrul de externe de la acea dată, Ivanov - apare următoarea afirmaţie: Ambele părţi condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov. Deci, eu aş întreba acum, sincer: Domnule, când aţi fost serioşi? Astăzi, când lansaţi astfel de subiecte pe piaţă sau atunci când, sub semnătura şi ratificarea repetată a Dumei de Stat - pentru că un tratat, ca să devină obligatoriu din punct de vedere politic şi juridic, are nevoie de instrumentalizare în Parlament - consacră că Federaţia Rusă acceptă că Pactul Ribbentrop-Molotov a fost un abuz. Este un document juridic bilateral”, a punctat Cristian Diaconescu.

Diplomatul remarcă, pe de altă parte, o nuanţă în textul publicat de Kremlin şi atribuit lui Vladimir Putin: Bucovina şi Basarabia au fost luate de Ucraina sovietică.

„E un anume tip de percepţie ce încearcă a se fi indusă, şi anume că de fapt, în acea zonă, nu neapărat Moscova a acţionat militar, nu neapărat URSS-ul a fost practic agresorul, ci e un fel de conflict care până la urmă se referea la Ucraina, care la rândul său, în relaţia cu Federaţia Rusă, a fost privată, pe de o parte, de Bucovina şi Basarabia, mă rog, Maramureşul istoric, iar pe de altă parte, de peninsula Crimeea. Este un joc de comunicare, din acest punct de vedere, dar din punct de vedere al disciplinei de mesaj, Moscova, cu oricine se aşază la masă, are acest tip de retorică în legătură cu un fel de datorie perenă pe care România, după cel de-al Doilea Război Mondial, ar avea-o faţă de acel spaţiu, pe care îl definim în funcţie de interese şi în funcţie de moment. Astăzi, Ucraina este ţinta discuţiilor”, a explicat Cristian Diaconescu.

Articolul complet aici.