Criza refugiaţilor escaladează: Cehia cere închiderea frontierelor Schengen, Germania îi primeşte pe sirieni

Confruntate cu cel mai mare flux migratoriu de la al doilea Război Mondial încoace, unele ţări europene cer măsuri radicale. Cehia a solicitat închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen şi implicarea NATO în gestionarea situaţiei, în timp ce Austria mobilizează armata. Germania în schimb se confrunta cu tot mai multe atacuri ale extremei drepte asupra adăposturilor pentru refugiaţi, dar a decis să nu-i mai trimită pe refugiaţii sirieni în statele prin care au intrat în UE.
Refugiaţi sirieni într-o barcă pneumatică se bucură în timp ce ajung pe insula elenă Kos. (Captură Foto)
Matei Dobrovie
26.08.2015

Confruntate cu cel mai mare flux migratoriu de la al doilea Război Mondial încoace, unele ţări europene cer măsuri radicale. Cehia a solicitat închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen şi implicarea NATO în gestionarea situaţiei. Germania în schimb se confruntă cu tot mai multe atacuri ale extremei drepte asupra adăposturilor pentru refugiaţi, dar a decis să nu-i mai trimită pe refugiaţii sirieni în statele prin care au intrat în UE.

Vicepremierul ceh, Andrej Babis, a cerut marţi închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen pentru a fi oprit afluxul de refugiaţi, apreciind că majoritatea statelor din acest spaţiu de liberă circulaţie sunt împotriva primirii refugiaţilor, scrie Gândul. El a sugerat de asemenea ca şi NATO să se implice în supravegherea graniţelor europene, întrucât statele spaţiului Schengen au arătat că nu îşi pot asuma singure această sarcină. În opinia oficialului ceh, trebuie creată o imensă tabără de refugiaţi în care să fie separaţi cei care într-adevăr au nevoie de ajutor, cum sunt femeile şi copiii, de imigranţii economici ce trebuie retrimişi în ţările lor.

Şi preşedintele ceh Milos Zeman a făcut marţi apel la întărirea securităţii la frontierele externe ale Europei. El a criticat Frontex că nu-şi face treaba şi a susţinut că este nevoie de o armată comună a UE care să-şi asume acest rol.

Berlinul caută soluţii

Germania în schimb, deşi înregistrează cel mai mare număr de cereri de azil şi cel mai mare număr de atacuri asupra adăposturilor de refugiaţi, a decis să renunţe la regulamentele de la Dublin şi să nu-i mai trimită pe refugiaţii sirieni în primul stat european în care au fost înregistraţi, cel mai adesea Grecia. Astfel procedura de azil începută într-o altă ţară va putea fi terminată în Germania, potrivit Spiegel Online.

Publicaţia germană arată că deşi aceasta nu este o dispoziţie formal-constrângătoare, refugiaţii sirieni pot conta pe faptul că vor putea rămâne în Republica Federală. Până la sfârşitul lunii iulie 2015, doar 131 de sirieni nu au fost primiţi ca azilanţi, potrivit Ministerului german de Interne. Asta în contextul în care în primele şase luni ale anului 2015 aproximativ 44.000 de sirieni au depus aplicaţii pentru azil în Germania.

Gestul Berlinului de a-i primi pe refugiaţii sirieni este menit să reducă povara asupra unor state precum Grecia şi Ungaria care sunt total depăşite de situaţie. Teoretic regulamentul Dublin stabileşte că o procedură de azil nu poate avea loc decât într-un singur stat european. Ţările care au aderat la acesta sunt toate statele membre, cât şi Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein. În plus, cererea de azil trebuie depusă şi analizată în statul membru în care refugiatul pune prima oară piciorul. Dar în condiţiile actuale, Germania a decis să se abată de la aceste reguli pentru a uşura situaţia altor ţări, în speţă Grecia, unde ajung refugiaţii pe Mediterană dinspre Turcia sau Italia, care trebuie să absoarbă fluxul migratoriu din Africa de Nord. Italiei şi Greciei li se reproşează însă că în unele cazuri renunţă la o înregistrare a noilor veniţi, iar aceştia sunt trimişi mai departe.

Revenind la Germania, cazul Heidenau, un oraş de 16.000 de locuitori în care vineri şi sâmbătă s-a ajuns la ciocniri violente între grupuri de extremă dreaptă şi poliţie, arată cât de greu îi va fi şi Berlinului să gestioneze o situaţie explozivă în care neo-naziştii şi alte grupări încearcă să toarne gaz pe foc şi să profite de drama refugiaţilor.

Membri ai partidului neo-nazist NPD au atacat poliţişti germani care păzeau un nou adăpost pentru refugiaţi, iar peste 30 de funcţionari au fost răniţi. Extremiştii au aruncat cu pietre şi sticle asupra poliţiştilor şi l-au ameninţat pe primarul localităţii.

Cancelarul german Angela Merkel a fost criticată dur pentru lipsa de reacţie la aceste manifestări violente şi s-a deplasat cu întârziere la Heidenau. Ministrul de Interne Thomas de Maiziere a anunţat însă într-un interviu acordat ”Bild am Sonntag” măsuri dure împotriva extremiştilor, arătând că ”creşterea urii, a jignirilor şi violenţelor împotriva refugiaţilor şi aplicanţilor la azil este nedemnă pentru ţara noastră”.

De la începutul anului 2015 s-au înregistrat aproximativ 150 de atacuri fizice sau acte de vandalism împotriva refugiaţilor în Germania, faţă de 162 în tot anul 2014, potrivit organizaţiei Pro Asyl, citată de ziarul ”Christian Science Monitor”.

Pe de altă parte, guvernul german a aprobat astăzi alocarea de sume mai mari pentru comune şi Landuri pentru ca acestea să facă faţă crizei refugiaţilor. Comunităţile şi oraşele urmează să primească în acest an un miliard de euro pentru adăpostirea şi ajutorarea aplicanţilor la azil, deşi iniţial le fuseseră promise doar 500 de milioane. Comunele şi Landurile ceruseră tot mai insistent mai mulţi bani de la centru pentru personal şi adăposturi necesare pentru gestionarea fluxului uriaş de căutători de azil.

Potrivit Ministrului de Interne, Germania va primi 800.000 de refugiaţi în 2015, 40% din totalul de refugiaţi din UE.

Austria mobilizează armata

Dacă Germania face eforturi pentru a-i primi pe refugiaţi, în Austria, armata urmează să mobilizeze 500 de militari pentru a ajuta autorităţile, depăşite de situaţie, să facă faţă unui număr important de imigranţi care sosesc din Ungaria şi Italia, a anunţat ministrul Apărării, potrivit publicaţiei TheLocal.at, citată de Gândul.

Deşi înregistrează cel mai mare număr de cereri de azil şi cel mai mare număr de atacuri asupra adăposturilor de refugiaţi, Germania a decis să renunţe la regulamentele de la Dublin şi să nu-i mai trimită pe refugiaţii sirieni în primul stat european în care au fost înregistraţi.

”Vom pune la dispoziţie atâţia militari câţi sunt necesari”, a declarat marţi Gerald Klug, înaintea unei reuniuni a Cabinetului pe tema măsurilor de gestionare a crizei. Militarii urmează să ajute la transportarea oamenilor şi unor echipamente, la construirea unor adăposturi şi la furnizarea de hrană. Totuşi ei nu vor fi mobilizaţi la graniţe decât ca ultimă soluţie, potrivit Ministrului de Interne Johanna Mikl-Leitner.

Numărul cererilor de azil depuse în Austria a depăşit 28.300 numai din ianuarie şi până în iunie - tot atâtea cât pentru tot anul trecut - iar oficialii se aşteaptă ca în acest an totalul să ajungă la 80.000.

Ungaria cere ajutorul UE

Până să termine gardul de 175 de kilometri lungime la frontiera cu Serbia, menit să oprească imigraţia, numai lunea aceasta în Ungaria au intrat 2.000 de refugiaţi din Serbia, un număr record, relatează Al Jazeera.

Ungaria a înregistrat peste 100.000 de solicitanţi de azil până acum 2015, cu mai mult de două ori decât totalul pe întregul an trecut. Anunţul Budapestei că va construi gardul de sârmă ghimpată la graniţa cu Serbia nu a făcut decât să crească la aproximativ 1.500 numărul de refugiaţi care trec zilnic graniţa în luna august, pentru că aceştia încearcă să prindă ultima ocazia cât acesta nu este încă gata.

Autorităţile ungare au mai anunţat alte măsuri pentru a descuraja afluxul de imigranţi precum introducerea unor pedepse pentru trecerea ilegală a frontierei şi închiderea unor tabere permanente de refugiaţi.

Pe de altă parte, Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, a cerut UE să suplimenteze ajutoarele financiare pentru Ungaria, menite să-i permită Budapestei să gestioneze sosirea imigranţilor.

Comisia Europeană a promis că va aloca Ungariei opt milioane de euro, dar Janos Lazar, consideră că UE ”alocă fonduri pentru protecţia frontierei în mod umilitor. Vechile state membre au redus fondurile pentru noile state membre”.

”Dacă nu adoptăm măsuri semnificative, vom deveni o barcă de salvare care se scufundă sub greutatea celor care s-au urcat în ea”, a mai spus oficialul maghiar.

Recomandăm şi: Ce măsuri iau statele europene pentru a descuraja fluxul de refugiaţi

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor