Cum se încearcă aprobarea CETA pe repede înainte şi cosmetizarea TTIP

În ciuda opoziţiei populare tot mai puternice, liderii europeni încearcă să adopte controversatul acord CETA deja în luna octombrie, iar pentru TTIP, Comisia Europeană pregăteşte cosmetizări. Cât despre România, ea pare absentă din aceste dezbateri şi incapabilă să-şi apere interesele.
Protest în faţa Comisiei Europene de la Bruxelles împotriva TTIP şi CETA. (Cristian Franţ)
Matei Dobrovie
28.09.2016

Marţea trecută mă aflam la Bruxelles pentru o vizită de documentare la instituţiile europene. În faţa clădirii Comisiei se adunaseră câteva zeci de mii de manifestanţi, însoţiţi de nelipsitul cal troian. Greenpeace, sindicate, grupuri pentru drepturile omului, agricultori cu utilaje – toţi erau încolonaţi pentru a-şi manifesta îngrijorarea şi protestul faţă de Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător UE-Canada şi Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP). Zgomot de tobe, fluiere şi scandări, care încercau să transmită un mesaj birocraţilor din uriaşa clădire de sticlă a executivului european, care părea însă impasibilă.

În ciuda acestor manifestări ample care au avut loc şi în Germania, preşedinţia slovacă a UE a anunţat că nu va fi schimbat calendarul, iar acordul CETA ar urma să fie semnat în octombrie aşa cum era planul iniţial. Şi Comisia Europeană a lăudat CETA ca fiind ”cel mai bun şi progresist acord comercial pe care UE l-a aprobat şi care trebuie să intre cât de repede posibil în vigoare”.

În ultima vreme şi opoziţia politică faţă de acest acord s-a diminuat. În Germania, liderul SPD, Sigmar Gabriel, a reuşit să obţină sprijinul majorităţii bazei partidului său pentru acesta. Chiar şi cancelarul austriac Christian Kern, care se arătase extrem de critic faţă de CETA şi ceruse ca acesta să fie revizuit, pare dispus să-şi schimbe poziţia. Partidul său, SPÖ, desfăşurase un vot intern, în care 90% dintre membri se declaraseră împotriva acestuia.

La întâlnirea miniştrilor Economiei care a avut loc vinerea trecută la Bratislava, s-a ajuns la un acord între statele europene ca o declaraţie suplimentară (un fel de garanţie, de revizuire) să fie aprobată până la mijlocul lunii octombrie, şi să asigure printre altele respectarea principiului european al precauţiei, pentru a reuşi să se obţină unanimitatea necesară.

Ministrul german al Economiei Sigmar Gabriel a vorbit despre o ”mare disponibilitate de a semna acordul în octombrie” . În opinia sa, Europei i-a reuşit să-şi impună propriile standarde, în sensul că va crea ”reguli raţionale pentru globalizare”. Mai mult, Gabriel consideră că CETA poate fi privită ca un model pentru negocierea altor acorduri comerciale.

Deocamdată în ciuda acestor declaraţii optimiste ale politicienilor pro-CETA, mai există însă un hop important, şi anume pe 12 octombrie Tribunalul Constituţional German de la Karlsruhe se va pronunţa în legătură cu reclamaţii ale opozanţilor CETA.

Argumentele pro şi contra

Ca şi în cazul TTIP, apologeţii CETA susţin că acesta va elimina taxele vamale şi barierele non-tarifare şi astfel vor fi stimulate exporturile şi economia. În schimb, opozanţii se tem de renunţarea la standardele europene în domenii precum alimentaţia sau agricultura, de puterile discreţionare date marilor corporaţii şi de pierderea locurilor de muncă.

Cel mai controversat aspect al TTIP, cât şi al CETA, sunt aşa numitele mecanisme de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi state (ISDS), clauze ce permit corporaţiilor să conteste în faţa unor curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva statului pe motiv că-i sunt încălcate interesele. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată naţionale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

În opinia comisarului european pentru comerţ Cecilia Malmstrom, Canada a arătat o mare deschidere către Europa şi dacă acordul CETA va fi semnat la sfârşitul lunii octombrie, Parlamentul European ar putea să-l aprobe de Crăciun. Ciudat este că primele părţi ale acestuia ar urma sa intre în vigoare provizoriu chiar înainte de a se fi încheiat procesul de ratificare în cele 28 de state membre UE, adică înainte ca parlamentele naţionale să voteze acordul. Nu trebuie uitat că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţinea că CETA ar intra în competenţa exclusivă a executivului UE şi, prin urmare nu e nevoie să fie ratificat de către cele 28 de parlamente naţionale ale UE, potrivit unor surse citate de DPA.

Astfel, taxele vamale ar urma sa fie eliminate din prima zi, iar punctelor controversate legate de protecţia investitorilor le va veni rândul abia după sfârşitul ratificării.

Potrivit unui document transmis de Comisia Europeană Epoch Times, CETA introduce un sistem nou de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi state. Acesta interzice investitorilor să se adreseze în acelaşi timp unor instanţe interne de judecată sau altor tribunale internaţionale şi Tribunalului pentru investiţii pentru a împiedica verdicte diferite. În plus, ar exista reguli împotriva reclamaţiilor frauduloase sau manipulatorii. Este dat ca exemplu reorganizarea unei afaceri sau realizarea unei investiţii doar cu scopul de a ridica un caz în arbitraj (aşa cum a făcut Philip Morris într-un caz împotriva Australiei), care ar fi interzise.

Documentul mai afirmă că un caz nu poate fi adus în faţa Tribunalului pentru investiţii doar pentru că o politică naţională are un impact asupra profiturilor investitorilor sau pentru ca aceştia să obţină acces la piaţă. În plus, Tribunalul de Investiţii va fi compus din 15 membri, numiţi de UE şi Canada, şi va fi însoţit de o instanţă de apel.

e 22-23 septembrie a avut loc la Bratislava întâlnirea informală a miniştrilor economiei şi comerţului din statele UE pentru a discuta despre CETA şi a elimina divergenţele. Nu ştim cine a reprezentat România şi care a fost poziţia noastră. Premierul Cioloş şi ministrul de resort n-au prezentat nimic public, deşi este o chestiune de maxim interes.

Cosmetizarea TTIP

Acest mod al Comisiei de a presa pentru impunerea CETA pe repede înainte, în ciuda protestelor populare, ridică totuşi serioase întrebări. CETA este de fapt un prim test în perspectiva şi mai nepopularului TTIP. Comisia şi statele europene par să încerce să-l salveze măcar pe primul, conştienţi că acordul de comerţ liber cu SUA nu mai poate fi impus anul acesta.

Chiar şi vicecancelarul german Gabriel, unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai acestuia, a recunoscut că negocierile pe TTIP nu vor mai putea fi încheiate anul acesta şi că viitorul acestuia depinde de rezultatul alegerilor din SUA şi de cât de dispuse la compromis în chestiunile aflate în dezacord va fi noua administraţie. Deocamdată negocierile avansează greu pentru că americanii nu vor să renunţe la apărarea propriilor companii prin măsuri protecţioniste, în alocarea contractelor publice privind construirea de străzi şi şcoli, şi se tem de pierderea de locuri de muncă. Reprezentanţii SUA cer în schimbul concesiilor în aceste chestiuni ca interesul investitorilor să fie protejat total prin mecanismele ISDS şi nu este de aşteptat ca ei să accepte o reformă a acestora.

De partea cealaltă, liderii europeni şi Comisia Europeană caută soluţii de cosmetizare a TTIP pentru ca-şi dau seama că acesta nu va putea fi băgat uşor pe gât populaţiei. Astfel, vicecancelarul austriac Mitterlehner a propus la Bratislava ca negocierile pe Partneriatul transatlantic să fie luate complet de la început sub alt nume. ”Ar fi raţional ca tema să fie repusă în discuţie într-o manieră nouă pentru că este foarte încărcată negativ. Este nevoie de o relansare după alegerile americane”, a spus acesta.

Dacă vicecancelarul austriac vrea să umble la nume, Comisia Europeană intenţionează să cosmetizeze mecanismele ISDS ca şi conţinut. Într-o vizită de documentare la instituţiile europene, am aflat că CE propune înfiinţarea unui Sistem de Curţi de Investiţii (ICS), cu judecători numiţi de UE şi SUA. Acesta ar implica un Tribunal de investiţii format din 15 judecători: 5 din UE, 5 din SUA şi 5 din alte ţări şi un Tribunal de Apel cu 6 judecători: doi europeni, doi americani şi încă doi din alte ţări. Judecătorii trebuie să aibă calificări comparabile cu cei din alte curţi internaţionale, precum Curtea Internaţională de Justiţie. Pentru a le fi garantată independenţa, li se repartizează aleatoriu cazurile şi au interdicţia de a lucra ca şi consilieri juridici în orice alte litigii legate de investiţii în timpul perioadei în care judecă o speţă.

În plus, Comisia insistă pe faptul că este prevăzută garantarea drepturilor guvernelor de a reglementa politicile publice, adică cu alte cuvinte că nu vor putea fi blocate sau abrogate legi pe motiv că încalcă interesele companiilor. Pentru transparenţă, toate documentele ar urma să fie postate online şi toate audierile ar fi deschise publicului. Mai mult, judecătorii vor putea respinge de la bun început cererile dacă le consideră nefondate, iar partea care pierde va plăti costurile de judecată.

România absentă

Întrebarea mare care se pune, dincolo de toate asigurările Comisiei că totul va fi bine şi toţi vor câştiga de pe urma CETA şi TTIP, este unde se află România în toată această ecuaţie? Cum aminteam la începutul articolului, pe 22-23 septembrie a avut loc la Bratislava întâlnirea informală a miniştrilor economiei şi comerţului din statele UE pentru a discuta despre CETA şi a elimina divergenţele. Nu ştim cine a reprezentat România şi care a fost poziţia noastră. Premierul Cioloş şi ministrul de resort n-au prezentat nimic public, deşi este o chestiune de maxim interes.

Cum vor beneficia antreprenorii şi exportatorii români de TTIP şi CETA, dat fiind că atât SUA, cât şi Canada refuză în continuare să ridice vizele pentru cetăţenii români?

România a ameninţat timid cu veto-ul, iar apoi premierul Dacian Cioloş s-a întâlnit cu premierul canadian Justin Trudeau în marja Adunării Generale a ONU de la New York şi au discutat despre vize, dar comunicatul guvernului a fost vag şi laconic, afirmând sec că ”există perspective bune pentru ridicarea vizelor într-un viitor apropiat”.

Pe 18 octombrie va avea loc încă o întâlnire extraordinară a miniştrilor Economiei şi comerţului, cu doar câteva zile înainte de Summitul UE-Canada de la Bruxelles, unde se va semna oficial CETA...Şi tot nu ştim cine va reprezenta România şi care va fi poziţia ţării noastre.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor