Litigiul dintre omul de afaceri Mihai Mitrache, zis şi Câine, şi Primăria Sectorului 4 privind suspendarea dispoziţiei de demolare a restaurantului cu terasă din Orăşelul Copiilor – Parcul Tineretului, ce este deţinut de soacra lui Mitrache, a devenit cap de afiş în contextul campaniei electorale şi în condiţiile în care adversarii politici ai candidatului Nicuşor Dan îl acuză pe acesta de trafic de influenţă şi şantaj, relatează G4Media.ro.
Reamintim că Dana Budeanu, prietenă a Gabrielei Firea şi naşa de botez a fiicei Elenei Udrea, a făcut publică o înregistrare audio cu scopul compromiterii lui Nicuşor Dan. Mai exact, Budeanu a încercat să acrediteze ideea că înregistrarea respectivă – o convorbire între Dan şi fostul ziarist Cristian Zărescu, în prezent consilier al primarului PSD al Sectorului 4, pe tema acţiunii de demolare a restaurantului deţinut de Mitrache – este dovada că Nicuşor Dan intervine în favoarea unui interlop din Sectorul 4.
Curtea de Apel Bucureşti a explicat de ce a suspendat dispoziţia primarului Sectorului 4, pesedistul Daniel Băluţă, de demolare a restaurantului lui Mitrache şi i-a dat dreptate, practic, lui Nicuşor. Iniţial, Tribunalul Bucureşti i-a dat dreptate lui Băluţă şi a confirmat decizia de demolare, însă decizia instanţei superioare este definitivă şi considerată cea corectă.
Restaurantul lui Mitrache a fost demolat pe 1 mai 2020, iar decizia CAB a venit pe 4 mai 2020, însă Curtea şi-a însuşit argumentele soacrei lui Mitrache potrivit cărora construcţia nu a fost demolată în totalitate, ci i-a rămas fundaţia care reprezenta o treime din construcţie.
CAB a explicat că, potrivit articolului 32 din legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Primăria Sectorului 4 trebuia să ceară unei instanţe aprobarea de a demola restaurantul cu terasă al lui Mitrache din parc. În cadrul acestui proces, afaceristul ar fi avut ocazia să se apere sau să ceară despăgubiri.
Curtea explică faptul că există două excepţii în lege care permit Primăriei să demoleze pe cale administrativă, fără să ceară aprobarea unei instanţe, însă niciuna dintre cele două excepţii nu se regăseşte în situaţia de faţă.
În plus, construcţia iniţială de 81 de metri pătraţi a fost edificată în anii ’70, deci anterior intrării în vigoare a legii construcţiilor nr. 50/1991. Construcţia iniţială se numea “Căsuţa” şi a fost vândută de Compania Librării în 1998, iar ulterior a ajuns în proprietatea lui Mitrache. Prin urmare, “Căsuţei” nu i se aplică dispoziţiile legii din 1991, a explicat Curtea, deci nu putea fi demolată, cu atât mai mult fără aprobarea unei instanţe. În ce priveşte restul clădirii, extinderea de la 81 de metri pătraţi la 240 de m2, nici aceasta nu putea fi demolată fără aprobarea unei instanţe în condiţiile în care avea autorizaţie de la Piedone şi nu era o construcţie provizorie.
Articolul integral aici.