De ce nu este legală exploatarea gazelor de şist în România

În România nu există nicio bază legală pentru exploatarea gazelor neconvenţionale, categorie din care fac parte şi gazele de şist. Legea petrolului se referă doar la gaze convenţionale, iar ANRM a adăugat termenul de gaze neconvenţionale în contractele de concesiune, încălcând legea. Dincolo de faptul că concesiunile sunt ilegale, ele nu sunt în interesul naţional deoarece firmele străine pot face ce vor cu gazul obţinut prin concesiune, nefiind obligate să vândă României.
Experimentul Pungeşti (stopfracturare.ro)
Matei Dobrovie
20.03.2014

În România nu există nicio bază legală pentru exploatarea gazelor neconvenţionale, categorie din care fac parte şi gazele de şist. Legea petrolului se referă doar la gaze convenţionale, iar ANRM a adăugat termenul de gaze neconvenţionale în contractele de concesiune, încălcând legea. Dincolo de faptul că concesiunile sunt ilegale, ele nu sunt în interesul naţional deoarece firmele străine pot face ce vor cu gazul obţinut prin concesiune, nefiind obligate să vândă României.

Acestea au fost câteva dintre concluziile dezbaterii “Cadrul legal pentru exploatarea resurselor neconvenţionale în România”, organizată ieri de Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile Bârlădene (GISC), Asociaţia România Vie şi Cercul Studenţesc “Floarea de Foc” la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

În Aula Magna unde se formează viitorii jurişti, avocaţi şi judecători ai ţării, experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile au discutat despre vidul legislativ din acest domeniu, de care profită interese private, şi despre statul care nu apără interesele cetăţenilor săi. Aceştia nu au posibilitatea să-şi apere proprietatea privată şi nu ştiu la ce instanţe să mai recurgă pentru a li se face dreptate.

Willy Schuster, răzeşul din Moşna care a îndrăznit să îndepărteze dinamita şi cablurile plantate ilegal pe pământul său şi care a fost amendat şi bătut de jandarmi, a povestit cum toate demersurile sale către autorităţi pentru a i se face dreptate au rămas fără răspuns şi cât de ”uşuratic” manipulează angajaţii Prospecţiuni SA explozibil în apropierea comunităţilor şi copiilor. Totodată el s-a adresat juriştilor români, absolvenţilor Facultăţii de Drept, cu rugămintea de a-i spune ce mai poate face pentru a se apăra de abuzurile autorităţilor.

Afrodita Iorgulescu, profesor emerit la ASE, a vorbit despre gazele de şist din perspectiva interesului naţional. Ea a arătat că nu există în legislaţia actuală o definiţie a gazelor de şist şi nici a gazelor neconvenţionale, chiar dacă autorităţile încearcă să afirme că legile nu fac diferenţă între gaze convenţionale şi neconvenţionale. ”Gazele de şist sunt gaze captive, nu libere, în timp ce resursele convenţionale sunt acumulări de gaze în straturi permeabile, ceea ce permite curgerea liberă a acestora. Legea petrolului se referă doar la gaze convenţionale”, a explicat Iorgulescu. În opinia ei, Agenţia Naţională de Resurse Minerale lucrează pe şest cu gazele de şist pentru că nu a specificat nicăieri care perimetre sunt pentru shale gas, „iar românii au aflat de la Chevron”. Mai mult, ANRM a comis o ilegalitate introducând în licenţele de concesiune cu Chevron termenul de exploatare gaze neconvenţionale, contrar legii.

Pe de altă parte, Afrodita Iorgulescu a subliniat că exploatarea acestor resurse nu se face în interesul naţional, care nici n-a fost definit pentru a putea fi apărat. În trecut, legislaţia română prevedea în materie de exploatare a resurselor soluţia de împărţire a producţiei (production sharing agreement), prin care 45% din resursa extrasă revenea României, iar restul companiei străine. Mai mult, redevenţa petrolieră era variabilă, în natură. În prezent însă legea prevede concesiunea şi redevenţe petroliere fixe în bani (foarte mici), care nu sunt avantajoase pentru o ţară săracă ca România.

Mult invocata independenţă energetică, clamată mai ales de preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, este o amăgire deoarece concesiunea presupune că tot gazul extras este la dispoziţia companiei străine, iar aceasta nu este obligată să-l vândă României, ci poate să exporte întreaga cantitate.

„Ce independenţă energetică este asta să scapi de dependenţa de ruşi şi să cumperi gaz românesc de la americani?”, a concluzionat Afrodita Iorgulescu.

Şi Daniela Grigoraş, avocat şi membru al Asociaţiei România Vie, a subliniat că gazele de şist nu sunt reglementate nicăieri în legislaţia românească, nefiind definite. Ca urmare nu există un cadru legal pentru explorare şi exploatare, iar consecinţele asupra mediului înconjurător nu pot fi măsurate obiectiv.

La rândul ei, geologul Georgeta Ionescu a vorbit despre riscurile fracturării hidraulice în volum mare, ca tehnologie de exploatare a gazelor de şist, pentru mediu şi pentru om. Ea a arătat că mai multe ţări au impus moratorii sau chiar au interzis explorarea şi exploatarea pe baza acestei proceduri, Franţa fiind un caz notabil în acest sens.

Principalele probleme pe care le ridică fracturarea hidraulică sunt cantitatea mare de apă necesară care este scoasă din circuitul natural, afectarea terenurilor şi a surselor de apă potabilă şi seismele.

”Ce independenţă energetică este asta să scapi de dependenţa de ruşi şi să cumperi gaz românesc de la americani?” - Afrodita Iorgulescu.

”Zăcămintele neconvenţionale se găsesc la mare adâncime – 1.500- 6.000 de metri sub pământ iar două treimi din fluidul de fracturare rămâne în subteran. Este nevoie de pomparea a zeci de mii de metri cubi de apă, iar acest amestec este alcătuit din circa 95% apă, restul fiind nisip şi substanţe chimice”, a explicat Ionescu. Geologul a arătat că această pompare se face la o presiune foarte mare de peste 1.000 de atmosfere.

Dincolo de problema cantităţii mari de apă necesare, într-un context în care apa devine o resursă tot mai rară şi mai importantă, există riscuri de mediu legate de accidente şi explozii la puţuri, de depozitarea şi tratamentul inadecvat al deşeurilor solide şi al fluidului uzat. Mai mult, substanţele chimice folosite pentru fracturare sunt extrem de toxice pentru organismele vii, ele fiind cancerigene, mutagene şi cu efect negativ asupra funcţiei de reproducere.

O altă problemă a exploatării gazelor de şist este că mii de hectare de teren arabil vor fi scoase din circuitul agricol. Agricultura şi creşterea animalelor vor fi puternic afectate din cauza consumului mare de apă, a poluării solului şi a faptului că producţia va fi subminată de exploatare, în sensul că ţăranii nu vor mai putea să-şi vândă produsele.

În opinia expertei, nu există nici garanţii că pânza freatică şi solul nu vor fi contaminate, mai ales că în SUA au existat cazuri în care substanţele toxice au fost deversate în râuri. Nici riscul apariţiei de cutremure ca urmare a exploatării gazelor de şist nu poate fi exclus pentru că tot în America au avut loc sute de seisme în regiunile unde s-a folosit procedeul fracturării hidraulice.

Ultimul vorbitor, Cristina Cânepă, doctor în matematică şi membru al Grupului de Iniţiativă al Societăţii Civile Bârlădene (GISCB), a prezentat modul în care au fost exploatate gazele de şist în statul american Pennsylvania unde a locuit o perioadă. În 1985, legea americană privind reglementarea extracţiei de petrol şi gaze nu menţiona deloc gazele de şist sau fracturarea hidraulică, dar în 2006 a fost instalată prima sondă pentru gaze de şist. În 2010 Pittsburgh interzice forarea pentru gaze de şist în perimetrul oraşului deoarece companiile nu tratau apa reziduală, ci diluau acest fluid şi îl deversau apoi în râuri.

La staţiile de epurare s-au înregistrat nivele ridicate de bromuri. Bromura ajungea în apa de băut după ce trecea prin staţia de epurare spre a fi curăţată şi tratată. Ea era tratată cu un dezinfectant. Această combinaţie de cloruri şi bromuri producea trihalometan, carcinogen. Companiile furnizoare de apă (publice şi private) au avut mari probleme în a menţine scăzut nivelul de trihalometan din apa de băut.

Pe de altă parte, în 2010, la 20 de mile nord de Pittsburgh a explodat o sondă, doi oameni au murit, iar fluidul injectat a ieşit afară arzând timp de câteva zile pentru că autorităţile locale nu aveau experienţa şi nici echipamentul necesar pentru a stinge un astfel de incendiu.

În încheierea dezbaterii, profesorul Mircea Vintilescu a arătat că în timp ce în Franţa, folosirea fracturării hidraulice este considerată infracţiune şi este sancţionată cu închisoare şi o amendă de 75.000 de euro, în România este permisă încălcarea legii.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor