Decizie CCR cu impact major: Orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării

Curtea Constitutionala a Romaniei - CCR
Curtea Constitutionala a Romaniei - CCR (Epoch Times România)

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, întrucât se consideră că redactarea motivării ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aducând atingere dreptului de acces la instanţă şi la un proces echitabil.

Concret, CCR a admis cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) şi ale art.406 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.

„Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.405 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale au următoarea redactare:

– art.400 alin.(1): „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”;

– art.405 alin.(3): „(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii”;

– art.406 alin.(1) şi (2): „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare”, precizează documentul citat.

CCR a mai precizat că hotărârea judecătorească se redactează „de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier”.

„Curtea a constatat că dispoziţiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) şi ale art.406 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) şi art.124 alin.(1) din Constituţie, cât şi prevederile art.5 paragraful 1 şi art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În plus, Curtea a constatat că dispoziţiile art.400 alin.(1) şi ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.

Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării”, au conchis judecătorii CCR.