Deputat ex-PNL: Guvernul va plăti 16.000 de lei pe o brăţară electronică. Pe piaţa liberă se găsesc la 1.000 de lei

Deputatul ex-PNL Bogdan Bola a declarat, vineri, că Guvernul va plăti 16.000 de lei pe o singură brăţară electronică de monitorizare, adăugând că pe piaţa liberă un astfel de dispozitiv se vinde “cu sume de până la 1.000 de lei bucata”. Până în 2025, Guvernul ar trebui să achiziţioneze 15.000 de kituri de monitorizare.

De asemenea, parlamentarul consideră că, deşi scopul din spatele acestui sistem este unul “nobil şi esenţial pentru protecţia victimelor violenţei domestice”, suma estimată este una “colosală”.

“În următoarele rânduri vom face o analiză pragmatică a acestor sume iar pentru a determina dacă preţul estimat este unul corect, vom încerca să analizăm cât mai multe surse şi chiar vom încerca să realizăm un prototip virtual al unui astfel de dispozitiv pentru a determina costul său de producţie. […] Dacă ne-am dori într-adevăr să rezolvăm problema violenţei domestice, ar fi mai utile brăţări de tip S.O.S., care costă în jur de 200 de lei şi sunt mult mai eficiente. Şi, evident, pedepse mult mai mari pentru agresori”, a precizat Bola pe pagina sa de Facebook.

Reamintim că Guvernul a aprobat, miercuri, indicatorii pentru operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), urmând ca până în 2025 să fie achiziţionate 15.000 de kituri de monitorizare electronică, prin care se va asigura protecţia victimelor violenţei domestice şi tragerea la răspundere a agresorilor, a anunţat ministrul de Interne, Lucian Bode.

“Sistemul electronic de monitorizare va permite asigurarea protecţiei victimelor violenţei domestice şi tragerea la răspundere a agresorilor. Valoarea aprobată prin hotărâre de guvern este de 241 de milioane de lei, TVA inclus. Proiectul propus spre finanţare urmează să asigure capabilităţile, precum şi capacitatea de acţiune a Poliţiei Române. Pentru început, proiectul pilot, care se va întinde pe o perioadă de patru ani şi va cuprinde în prima etapă verificarea modului de respectare a măsurilor dispuse în condiţiile legii pentru ordinele de protecţie provizorii, respectiv ordinele de protecţie şi ordinele europene de protecţie. Precizez faptul că, începând cu anul 2026, monitorizarea electronică se va realiza pentru toate cazurile prevăzute de Legea 146/2021, aşa cum bine ştiţi, vorbim despre exercitarea măsurilor de control judiciar sau control judiciar pe cauţiune, executarea măsurii arestului la domiciliu sau supraveghere la distanţă privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate”, a susţinut Bode.

În continuare, redăm postarea integrală a lui Bogdan Bola:

Guvernul României va plăti 16.000 de lei pentru UN SINGUR dispozitiv de monitorizare a agresorilor, în timp ce pe piaţa liberă se vând cu sume de până la 1.000 de lei bucata. Da, aţi citit bine, o diferenţă de aprox. 15.000 de lei pe bucată! La data de 12 ianuarie 2022, Guvernul României a alocat printr-o Hotărâre de Guvern fabuloasa sumă de 241 de milioane de lei pentru achiziţionarea a 15.000 de astfel de kituri de monitorizare pentru următorii 4 ani.

Legea nr. 146/21 aprilie 2021 prevede implementarea unui sistem electronic de monitorizare a agresorilor, care, în esenţă, ar permite asigurarea protecţiei victimelor violenţei domestice. Un simplu calcul ne arată însă faptul că un singur astfel de kit a fost estimat la preţul brut de 16.000 de lei, adică aproximativ 3.200 de euro per bucată. Bani mulţi făcuţi pe seama suferinţei oamenilor...

Deşi scopul din spatele acestui sistem este unul nobil şi esenţial pentru protecţia victimelor violenţei domestice, suma estimată este una colosală. În următoarele rânduri vom face o analiză pragmatică a acestor sume iar pentru a determina dacă preţul estimat este unul corect, vom încerca să analizăm cât mai multe surse şi chiar vom încerca să realizăm un prototip virtual al unui astfel de dispozitiv pentru a determina costul sau de producţie.

Brăţările de monitorizare (ankle monitors în engleză) sunt dispozitive folosite în monitorizarea de la distanţă a infractorilor cercetaţi în stare de libertate sau a indivizilor cărora li s-au impus o serie de restricţii (restricţia de a se apropia de o altă persoană, de ex.).

Acestea se prezintă sub forma unei brăţări ce se leagă în zona inferioară a piciorului şi conţin o serie de senzori şi module de conectivitate ce permit monitorizarea unui individ. Cele mai multe dispun de un modul GPS, un modul GPRS şi o baterie de capacitate mare. Ele sunt programate astfel încât la un anumit interval de timp să raporteze coordonatele GPS ale brăţării unei anumite autorităţi interesate.

Să plecăm în analiza noastră de la cele mai simple echipamente. Cea mai rapidă referinţă pe care o putem găsi sunt dispozitivele de tip Smart Watch sau Smart Tracker, gadgeturi ce oferă utilizatorului o monitorizare nu doar a poziţiei GPS dar şi a indicatorilor săi biologici (heart rate, ECG, steps, etc). Astfel de dispozitive se găsesc pe piaţă cu preţuri ce variază în raza de 150 de lei până la 2000 de lei.

- https://www.fitbit.com/global/eu/products/trackers

- https://www.garmin.com/.../activity-fitness-trackers/...

- https://www.mi.com/global/miband/#01

Evident că produsele de mai sus au un cu totul alt scop şi nu pot fi folosite pentru monitorizarea infractorilor sau a agresorilor, însă tehnologiile ce se află în spatele lor sunt mai mult decât capabile să ofere aceleaşi rezultate, dacă nu chiar mai mult. Ceea ce ne arată, de fapt, aceste dispozitive este că din start, preţul estimat de Guvernul României este unul cel puţin exagerat.

O altă simplă căutare pe Amazon ne oferă următorul rezultat ce poate fi folosit ca referinţă solidă în viitoare analize. Un ankle monitor costă doar $220 şi conţine toate funcţionalităţile specifice acestui tip de dispozitiv şi se apropie cel mai mult de cele folosite pentru monitorizarea persoanelor certate cu legea.

Evident că recentele tehnologii apărute pe piaţă ar putea tăia la jumătate costul acestui tip de dispozitiv, însă astfel de analize par o pălărie mult prea mare pentru guvernul României care este dispus să cheltuiască sume colosale legat la ochi fără să ţină cont de situaţia economică fragilă a statului nostru.

Dar cam care ar fi preţul de producţie de bază al unui astfel de dispozitiv? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, trebuie să facem o analiză a componentelor din interiorul unui ankle monitor:

• Fiind un sistem informatic, acesta are nevoie de o unitate de control (system on a chip) care să controleze restul componentelor sale.

• Următorul item ar fi chiar modulul GPS care va decoda poziţia să şi o va raporta procesorului de mai sus.

• Fiind vorba de un dispozitiv aplicat pe persoane în care nu putem avea încredere, putem deduce faptul că există un mecanism care detectează dacă brăţara a fost scoasă sau se află în continuare conectată pe individ.

• Evident că informaţiile obţinute de senzorii de mai sus sunt util doar dacă pot fi accesate de la distanţă de către o autoritate interesată - este deci nevoie de un modul de comunicare GPRS, LTE, lora, etc.

• Fiind un dispozitiv electronic, acesta are nevoie de o baterie.

Prin urmare, un posibil prototip realizat din componente găsite pe site-urile din România ne arată următoarea structură

• Raspberry Pi PICO poate servi ca unitate de control a prototipului

• Costul pe optimusdigital.ro este de 19,14 de lei

• GY-NEO6MV2 poate deservi ca modul GPS în combinaţie cu Raspberry Pi PICO

• Costul pe optimusdigital.ro este de 59.99 de lei

• Senzorul capacitiv TTP223 poate fi folosit ca mijloc de securizare a brăţării

• Costul pe optimusdigital.ro este de 6.58 de lei

• Modulul GSM/GPRS GA6-B poate raporta poziţia brăţării

• Costul pe optimusdigital.ro este de 49.99 de lei

• Pentru alimentare preţul acumulatorilor poate varia între 100 şi 300 de lei în funcţie de capacitatea acestor şi de cerinţele de autonomie a brăţării. *

Acum, componentele menţionate mai sus sunt SUFICIENTE pentru a realiza un prototip funcţional! Atenţie, fiind vorba de un prototip, acesta nu poate fi luat în serios ca posibilă alternativă, însă ne poate ajuta să înţelegem costurile sale de producţie şi să ne apropiem cât mai mult de un preţ estimat corect.

Prin urmare, costul mediu al prototipului nostru (cu o baterie care costă 200 de lei) este de 335.7 lei Dacă presupunem că la realizarea infrastructurii informatice care preia şi prelucrează informaţiile de la dispozitive se adăugă încă 300 de lei la costul final al dispozitivului, ajungem astfel la suma de 635,7 lei! Practic, o diferenţă de 50 de milioane de euro care nu se justifică în niciun sens!!

Evident că aceste sume pot fi optimizate, însă oricât ne-am chinui şi am merge pe aceeaşi mentalitate de aruncat bani în vânt a Guvernului României, tot nu am reuşit să justificăm uriaşa sumă de 16.000 de lei pe dispozitiv. Cam despre asta este vorba cu investiţiile şi proiectele Coaliţiei pentru Rezilienţă, Dezvoltare şi Prosperitate, numită în popor, mai direct, U.S.L. 2.0!

P.S.: prototipul menţionat mai sus a fost realizat de un internaut pasionat, căruia îi mulţumesc mult pentru implicare şi pentru că m-a suportat. În baza datelor oferite de el, vom adresa urgent o interpelare privind costurile exorbitante şi vom încerca să blocăm bătaia de joc la adresa banului public!

P.S. 2: Dacă ne-am dori într-adevăr să rezolvăm problema violenţei domestice, ar fi mai utile brăţări de tip S.O.S., care costă în jur de 200 de lei şi sunt mult mai eficiente. Şi, evident, pedepse mult mai mari pentru agresori!!