Diaspora şi votul de la distanţă. Tomac: Alina Gorghiu să lase apeluri politicianiste întârziate

Eugen Tomac, preşedinte PMP
Eugen Tomac, preşedinte PMP (Epoch Times România)

Introducerea votului prin corespondenţă şi a votului electronic, care ar rezolva definitiv problema celor mai bine de trei milioane de români din diaspora, revine din nou în discuţie. Noul preşedinte al PMP, Eugen Tomac, i-a adresat sâmbătă o scrisoare deschisă şefei PNL, Alina Gorghiu, în care îi cere acesteia ca în loc să lanseze apeluri politicianiste întârziate mai bine să sprijine proiectele de lege deja existente pe acest subiect, care au fost agreate de românii din afară, şi eventual să participe la îmbunătăţirea acestora.

"Observ că după 4 luni de la alegerile prezidenţiale, partidul pe care îl conduceţi şi-a amintit brusc de o promisiune pe care PNL a făcut-o în campania electorală aproape în fiecare zi milioanelor de români din afara graniţelor, lansând un apel pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind organizarea alegerilor. Şi mai curios este faptul că apelul lansat ieri de formaţiunea pe care o conduceţi vine la o zi după ce eu am depus din nou în Parlament proiectul de lege privind votul prin corespondenţă şi o iniţiativă nouă, cea privind votul electronic, ambele destinate românilor de peste hotare", scrie Eugen Tomac.

"A nu se înţelege greşit. Nu condamn apelul dumneavoastră către românii care locuiesc peste hotare. Acesta, însă, era obligatoriu să fie făcut încă de la 17 noiembrie 2014, imediat după episodul care i-a umilit pe cei către care abia astăzi v-aţi decis să vă întoarceţi privirea", a continuat Eugen Tomac.

Şeful PMP a amintit că a depus încă din octombrie 2013 un proiect de lege privind votul prin corespondenţă, însă la acea vreme, niciun partid politic n-a fost interesat de subiect. Imediat după prezidenţiale, pe 18 noiembrie 2014, Tomac a solicitat, de la tribuna Camerei Deputaţilor, dezbaterea iniţiativei respective, aflat pe ordinea de zi din luna aprilie a anului trecut.

Pe 9 decembrie legea votului prin corespondenţă a ajuns în atenţia parlamentarilor, fiind respinsă, însă, cu o majoritate largă de voturi. Doar 8 voturi "pentru".

"Partidul pe care îl conduceţi, uitase la acel moment, că datorită mobilizării exemplare a românilor de peste hotare avem astăzi un preşedinte de dreapta", a acuzat Eugen Tomac, adăugând că după acest episod i-a transmis Alinei Gorghiu, precum şi fiecărui parlamentar PNL, un apel pentru a susţine alte două iniţiative pe care PMP le lansa în dezbatere publică: proiectul de lege privind votul prin corespondenţă revizuit şi îmbunătăţit şi iniţiativa legislativă privind votul electronic.

Ambele documente au fost elaborate la propunerea celor mai reprezentative asociaţii ale românilor de peste hotare, susţine şeful PMP, care arată ca, după două luni de consultări cu românii din Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Statele Unite ale Americii şi Republica Moldova, formaţiunea pe care o reprezintă a depus din nou în Parlamentul României în data de 4 martie cele două iniţiative legislative privind votul prin corespondenţă şi votul electronic.

"Am făcut acest lucru tocmai pentru ca parlamentarii din comisia creată special pentru a îmbunătăţi cadrul juridic în materie de alegeri, evitau de mai bine de o lună, să dezbată modul în care vor vota românii de peste hotare la viitoarele alegeri. Având în vedere cele menţionate, fac un apel la responsabilitate, corectitudine şi onestitate faţă de românii care v-au ales. În loc să lansaţi apeluri politicianiste întârziate, vă invit să vă asumaţi public că veţi susţine legea votului prin corespondenţă şi legea votului electronic, iniţiative care au fost deja dezbătute şi apreciate de către românii de peste hotare", a mai precizat Eugen Tomac.

În încheiere, şeful PMP îi transmite Alinei Gorghiu că acum, prin sprijinirea celor două proiectele de lege deja existente, care desigur pot fi îmbunătăţite, liberalii au şansa să le demonstreze românilor că au înţeles mesajul acestora din 16 noiembrie 2014.

Marile partide şi problema românilor din diaspora

În context, trebuie menţionat că există temeri în rândul analiştilor că introducerea votului electronic sau a celui prin corespondenţă nu este un deziderat al partidelor vechi, care nu vor să piardă definitiv controlul puterii - în sensul că cei aproximativ trei milioane de români din diaspora vor fi conectaţi la viaţa politică din ţară, iar partidele îşi pot lua adio de la metoda pomenilor electorale şi manipulării în masă.

De altfel, principalele partide politice şi-au dat mâna în Comisia de Cod electoral şi au votat, cu unanimitate de voturi, renunţarea la sistemul de vot uninominal şi revenirea la sistemul alegerilor pe listă, cu menţinerea unei circumscripţii pentru diaspora - care va conţine doar 4 deputaţi şi doi senatori.

Comentând această decizie, fostul consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu a opinat că se pregăteşte o subreprezentare dramatică a romanilor din diaspora:

"Se păstrează o circumscripţie în diaspora cu, atenţie! 4 deputaţi şi 3 senatori, adică un judeţ mai măricel aşa. Doar că în diaspora trăiesc 3 milioane de votanţi (cel puţin), adică o şesime din totalul electoratului. Cum probabil vor rămâne patru sute şi ceva de parlamentari (nu cred că mai e vreun naiv care visează la 300), o şesime ar însemna cam 70 de parlamentari pentru diaspora, adică de zece ori mai mult decât a alocat astăzi Parlamentul. Cu alte cuvinte diaspora va fi subreprezentată de 10 ori. Vă amintiţi desigur ziua de 17 noiembrie 2014, când toţi liderii politici îşi smulgeau hainele de pe ei de dragul nedreptăţiţilor români din diaspora. Unii îşi puneau cenuşă în cap, alţii agitau pumnul strâns şi cereau demisia lui Ponta. Azi şi-au dat mâna şi au rezolvat-o şi cu diaspora. Nu uitaţi ca eu v-am spus primul: votul prin corespondenţă nu va putea fi obţinut decât în stradă."

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.