Din cauza sancţiunilor, Rusia a pierdut deja 150 miliarde dolari SUA
Cupolele aurite ale catedralelor Kremlinului întâmpină turiştii din Moscova. (KIRILL KUDRYAVTSEV / AFP / Getty Images)
Din cauza sancţiunilor impuse de comunitatea internaţională în legătură cu subiectul ucrainean, Rusia a pierdut aproximativ 150 miliarde dolari SUA în primul trimestru al anului curent, conform unei declaraţii a ministrului suedez de externe, Carl Bildt, aflat în vizită la Odesa, la 12 aprilie.
La întrebarea unui jurnalist despre "caracterul soft” al sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, Carl Bildt a declarat că acestea au cauzat deja Rusiei pierderi consistente, care sunt estimate la 150 miliarde USD, în doar primul trimestru al anului 2014. Aceşti bani pur si simplu "au părăsit economia Rusiei".
Despre consecinţe similare avertiza în luna martie şi fostul ministru de finanţe al Federaţiei Ruse, Alexei Kudrin. Oficialul a specificat atunci că sancţiunile internaţionale împotriva Rusiei ar putea avea un impact mult mai puternic decât cel estimat iniţial de guvernul de la Moscova.
El a specificat atunci că primul val de sancţiuni ar putea avea ca efect o creştere economică zero în anul 2014 şi că restricţionarea accesului oficialilor ruşi în mai multe ţări occidentale şi îngheţarea activelor acestora este doar o "formă moale" a penalizărilor impuse de Occident pentru acţiunile abuzive ale Rusiei.
Ex-ministrul de Finanţe al Rusiei a mai notat că sancţiunile mai aspre vor determina în mod inevitabil un reflux de capital din Federaţia Rusă în valoare de 50 miliarde dolari SUA per trimestru.
În martie Uniunea Europeană a introdus două pachete de sancţiuni împotriva Rusiei: interzicerea pentru oficialii ruşi la intrarea în UE şi îngheţarea activelor lor în băncile din aceste ţări, precum şi suspendarea discuţiilor asupra facilitării regimului de vize şi perfectarea unui nou acord de cooperare în acest sens.
Deciziei UE de a aplica sancţiuni Rusiei s-au alăturat alte cinci ţări: Norvegia, Albania, Islanda, Muntenegru, Ucraina. Ceva mai devreme, Olanda a suspendat cooperarea militară cu Rusia, iar SUA au sistat toate formele de cooperare economică şi militară cu statul rus.
Pe 12 aprilie, Germania a rupt una dintre cele mai importante afaceri privind furnizarea în Rusia a tehnologiilor performante de satelit. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat în acelaşi timp că gata să ”calce peste interesele antreprenorilor germani” pentru a-şi exprima dezacordul privitor la anexarea Crimeei la Rusia.
Pe 13 aprilie, Canada a introdus sancţiuni împotriva a doi funcţionari din Crimeea şi compania de petrol şi gaze "Chernomorneftegaz", care fusese anterior inclusă pe "lista neagră" de către SUA.
La rândul său, primul adjunct al "premierului" ilegal al Crimeei, Rustam Temirgaliev, a declarat că includerea pe "lista neagră" a "Chernomorneftegaz" este doar o luptă a SUA pentru resurse energetice. Potrivit acestuia, compania va fi în curând scoasă la vânzare, fapt ce a determinat un interes sporit din partea Gazprom. "Chernomorneftegaz" deţine un şir de domenii de extragere a gazelor, printre care zăcămintele de gaze Schmidt, o treime a suprafeţei acestora aflându-se pe teritoriul Rusiei, iar două treimi aparţinând Crimeei - care nu au fost încă explorate până la momentul actual.
