Dincolo de Rusia: De ce curtează Viktor Orban Germania

Tot mai izolat pe plan extern şi confruntat cu proteste ample de stradă pe plan intern, Viktor Orban dă înapoi şi în privinţa noului parteneriat cu Rusia. Recent premierul ungar a pornit o ofensivă de curtare a Germaniei, cel mai mare partener comercial al Ungariei, şi şi-a schimbat şi discursul privind criza ucraineană. Jocul său dublu de pendulare între est şi vest este însă tot mai greu de făcut în actualul context.
Premierul ungar, Viktor Orban. (ATTILA KISBENEDEK / AFP / Getty Images)
Matei Dobrovie
19.12.2014

Tot mai izolat pe plan extern şi confruntat cu proteste ample de stradă pe plan intern, Viktor Orban dă înapoi şi în privinţa noului parteneriat cu Rusia. Recent premierul ungar a pornit o ofensivă de curtare a Germaniei, cel mai mare partener comercial al Ungariei, şi şi-a schimbat şi discursul privind criza ucraineană. Jocul său dublu de pendulare între est şi vest este însă tot mai greu de făcut în actualul context.

Regimul Orban nu este într-o poziţie de invidiat. Criticat şi izolat în UE şi contestat de proprii cetăţeni acasă, el a trebuit să facă un pas înapoi. Dacă până nu demult Orban lăuda Uniunea Eurasiatică, spunând că “Ungaria o consideră o evoluţie global-economică pozitivă şi nu vrem să fim excluşi de la această oportunitate” şi era un avocat al ridicării sancţiunilor economice împotriva Rusiei pe motiv că acestea, cât şi măsurile de răspuns ale Moscovei, au efecte foarte negative asupra economiei ungare, el a făcut acum o voltă de 180 de grade prin câteva gesturi simbolice.

Chiar dacă nu a criticat deschis Rusia, el a exprimat susţinere pentru integritatea teritorială a Ucrainei, a numit Germania compasul său în materie de politică externă şi a vizitat trupele NATO staţionate în Lituania. Mesajul implicit transmis astfel liderilor UE a fost că este de partea lor. De asemenea, Viktor Orban încearcă să îmbunătăţească imaginea ţării sale, grav afectată de derapajele antidemocratice, tiradele antiliberale şi apropierea de Rusia, ca membru al UE şi NATO. Acest demers nu va reuşi însă pentru că este vorba doar despre o cosmetizare, iar regimul nu intenţionează să-şi schimbe acţiunile nedemocratice.

Importanţa Germaniei

Pe de altă parte, această schimbare de strategie se explică şi prin faptul că Orban a înţeles că a subestimat puterea şi influenţa Germaniei în UE, cât şi importanţa acesteia de cea mai puternică economie din Europa, de care şi economia ungară este dependentă. O fi Budapesta dependentă în proporţie de 80% de importul de gaz rusesc, dar Germania este cel mai mare investitor străin din Ungaria şi cel mai important partener comercial al ţării. Potrivit Bloomberg, peste un sfert din toate investiţiile străine directe făcute anul trecut în ţară au fost germane. Investiţiile ruse în schimb reprezintă mai puţin de o zecime din procent.

Mai mult, aceeaşi publicaţie arată că sporirea producţiei la uzinele din Ungaria ale producătorilor germani de automobile precum Daimler şi Volkswagen a contribuit la creşterea economiei ungare cu 3,9% în al doilea trimestru, cea mai mare creştere înregistrată în opt ani de zile. În plus, companiile germane angajează peste 300.000 de oameni în Ungaria şi au investit peste 6 miliarde de euro în fabricile locale, potrivit ministrului Economiei, Mihali Varga.

Curtarea Berlinului

Ofensiva de curtare a Berlinului s-a manifestat şi prin faptul că premierul maghiar a vizitat de două ori Germania luna trecută şi a decorat parlamentari germani la Budapesta, cât şi printr-o campanie publicitară dusă în Germania sub sloganul “Danke Ungarn”.

În paralel, Orban a vizitat trupele NATO staţionate în Lituania pentru a asigura Alianţa de sprijinul Ungariei. El a declarat în acest context că ţara sa nu vrea să aibă o graniţă cu Rusia după ce a fost timp de patru decenii un satelit sovietic. Mai mult, pentru a fi pe placul Alianţei, premierul maghiar a promis că Budapesta va spori cheltuielile militare având în vedere ţinta stabilită de NATO de 2% din PIB. El şi-a motivat schimbarea de poziţie în această chestiune prin perpetuarea crizei ucrainene.

Din adversar vehement al introducerii de noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru destabilizarea Ucrainei, Orban s-a transformat peste noapte într-un susţinător al integrităţii ţării. „Interesul nostru este ca Ucraina să-şi păstreze suveranitatea şi să fie puternică. Vom oferi tot ajutorul pe care-l vom putea da pentru a face asta”, a mai susţinut el. Mai mult, premierul ungar a dat înapoi şi în privinţa furnizării de gaz către Kiev. Dacă în septembrie, Budapesta întrerupea livrările de gaz către Ucraina, ca urmare a întâlnirii lui Orban cu directorul Gazprom Alexei Miller, acum oficialii de la Budapesta spun că Ungaria este pregătită să reînceapă livrările către ţara vecină anul viitor.

Germania - prioritatea nr.1

Operaţiunea actuală de cosmetizare va eşua lamentabil atâta timp cât regimul Orban nu renunţă la derapajele grave de la democraţie pe plan intern. Chiar dacă a virat spre Germania pentru imagine, Ungaria lui Orban seamănă tot mai mult cu Rusia lui Putin.

Schimbarea de macaz şi reorientarea către Germania a fost semnalată şi de ministrul ungar Janos Lazar care a declarat pentru săptămânalul Figyelo, preluat de Reuters, că cel mai important obiectiv al politicii externe ungare în 2015 va fi întărirea alianţei cu Germania. El a mai spus că guvernul ungar este îngrijorat de pericolul pe care l-ar reprezenta pentru etnicii maghiari din Ucraina izbucnirea unui război şi a susţinut că Germania poate rezolva situaţia.

Poziţia Budapestei este însă ipocrită. La începutul lunii octombrie, ministrul de externe ungar cerea noilor autorităţi de la Kiev să nu limiteze drepturile minorităţii maghiare şi nici să nu le pună viaţa în pericol, aluzie la mobilizarea lor la armată pentru a lupta în est. Totuşi minoritatea ungară din Ucraina, ca şi celelalte care au intrat sub incidenţa legilor de protecţie a minorităţilor, nu s-a bucurat în practică de drepturi de-a lungul timpului, pentru că acestea nu s-au aplicat. Dacă Orban chiar ar fi fost apărătorul lor, aşa cum se laudă, ar fi făcut de mult ceva în acest sens.

Să revenim însă la noua atitudine a Ungariei faţă de Germania. „Din perspectiva Ungariei, cel mai important lider al lumii astăzi este Angela Merkel. Pentru 2015 cel mai important obiectiv de politică externă al nostru este întărirea alianţei noastre cu Germania”, a concluzionat osanalele ministrul Lazar.

Interesant este că guvernul Orban dă înapoi şi în privinţa acordului semnat cu Moscova pentru construirea de noi reactoare nucleare, la Paks, de către Rosatom, fără licitaţie. Janos Lazar a anunţat că va avea loc în curând o licitaţie internaţională şi că proiectul va fi realizat până la urmă de un consorţiu internaţional format din ruşi şi parteneri occidentali. Cu siguranţă ruşii nu se vor bucura.

În luna martie, Ungaria a semnat un acord de împrumut în valoare de 10 miliarde de euro cu Rusia pentru extinderea şi modernizarea centralei nucleare din Paks. Negocierile au fost secrete şi nu a avut loc nicio licitaţie.

Joc periculos

Să nu uităm că Viktor Orban, ai cărui oameni o laudă astăzi pe Merkel, este acelaşi care compara politicile lui Merkel cu invazia militară nazistă în 2013 şi care în iunie anul acesta a decis introducerea unei taxe speciale de 40% din veniturile obţinute din publicitate pentru instituţiile media cu scopul de a obliga marile trusturi străine precum Funke sau Bertelsmann (germane) să renunţe la produsele lor media din Ungaria. RTL Klub, unul dintre cele mai puternice canale TV private, este vizat pentru a repeta scenariul grupului german ProSiebenSat.1 care a fost forţat să-şi vândă pachetul majoritar de acţiuni deţinut la postul maghiar TV2, la sfârşitul lui 2013, către apropiaţi ai guvernului Orban.

Aşa cum scriam mai demult Orban execută în acest moment un balans periculos între Rusia şi UE, „care combină elemente de înţelegere, consens, sfidare şi rezistenţă”, după cum el însuşi explica. Scopul este să cultive o ambiguitate de care să profite şi în relaţia cu UE şi în cea cu Moscova. Operaţiunea actuală de cosmetizare va eşua însă lamentabil atâta timp cât regimul Orban nu renunţă la derapajele grave de la democraţie pe plan intern. Chiar dacă a virat spre Germania pentru imagine, Ungaria lui Orban seamănă tot mai mult cu Rusia lui Putin. Iar premierul nu va putea juca la nesfârşit acest joc ipocrit, ci va trebui să aleagă de partea cui este.

„Problema nu este de partea cui este Ungaria, ci care este interesul ungar. Pacea, securitatea energetică şi oportunităţile pentru comerţ – asta trebuie să realizăm”, declara Viktor Orban de curând. El nu va putea menţine însă prea multă vreme acest balet între Rusia şi UE. Ucraina este cel mai bun exemplu că pe termen lung un asemenea joc este imposibil.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor