Dodon contrazice rapoartele despre hărţuirea jurnaliştilor: În Transnistria există acces la informaţie

În R. Moldova se vorbeşte despre modificarea sistemului electoral fără a se explica cum vor vota locuitorii din stânga Nistrului: prezenţa armatei ruse ar crea dificultăţi celor care vor dori să facă o campanie electorală în regiune, iar 90 la sută din presă s-ar afla sub controlul regimului separatist.
(Captură Foto)

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon încearcă să explice că între proiectul privind modificarea sistemului electoral, propus de democraţi şi cel propus de socialişti ar exista mari diferenţe, una dintre ele fiind faptul că ”în proiectul nostru, care a fost propus şi care a fost votat (sistemul mixt de vot – n.r.) nu sunt locuri goale”, făcând referire la cele câteva locuri care ar urma să fie ocupate de reprezentanţi ai regiunii transnistrene, despre care vorbea iniţial şeful legislativului, Andrian Candu că vor fi ocupate doar după ce conflictul transnistrean va fi rezolvat.

„Noi am spus foarte clar că cetăţenii din stânga Nistrului, cei peste 200 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, pot vota şi pot fi reprezentaţi în organele elective ale R. Moldova. Ei vor vota pe partea dreaptă a Nistrului, sau în secţiile de votare din stânga Nistrului, care sunt sub controlul şi jurisdicţia Chişinăului”, a declarat Dodon în cadrul emisiunii „În profunzime” de la Pro TV.

Întrebat de moderatoarea emisiunii cum îşi va putea face cineva campania electorală în Transnistria, atâta vreme cât acolo există o armată străină (armata rusă – n.r.) şi nu poţi să organizezi alegeri libere, Dodon a specificat „Haideţi să lăsăm armata, până ce armata o lăsăm într-o parte, nu armata este de vină”.

„Eu cred că nu este nici o problemă în ceea ce ţine de campanie, dacă vor să afle, exact aşa cum află cetăţenii R. Moldova care se află în alte state, exact aşa vor afla cetăţenii RM aflaţi pe teritoriul RM necontrolat acum de către Chişinău”, a adăugat Igor Dodon. Mai mult decât atât, Dodon insistă că moldovenii din stânga Nistrului se vor putea documenta privind alegerile, de pe Internet. Moderatoarea emisiunii i-a reproşat preşedintelui Dodon că în regiunea transnistreană se face propagandă, nu informare, la care şeful statului i-ar fi răspuns că „propagandă există de diferite feluri, dar acces la informaţie este. Eu nu văd nici o problemă dacă cetăţenii din stânga Nistrului vor participa la vot şi vor vota la secţiile de votare deschise în partea dreaptă a Nistrului”.

Potrivit unui raport publicat de Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean, doar 10-15% din canalele media din regiunea transnistreană sunt libere. În realitate, situaţia mass-media în Transnistria este mai mult tristă. Freedom House, a menţionat, conform sic.md, că presa din stânga Nistrului nu este liberă. Majoritatea instituţiilor se află sub controlul guvernului sau al conglomeratului de companii Sheriff. Chiar şi internetul, despre care vorbea Igor Dodon, este cenzurat.

Jurnalistul Serghei Ilcenko a fost arestat în 2015 pentru postările sale online, iar KGB-ul local a avertizat publicul să aibă în vedere „statalitatea transnistreană” când postează ceva. Hărţuirea jurnaliştilor incomozi regimului din stânga Nistrului e un fapt bine cunoscut.

„Vă spun cu toată responsabilitatea că în Transnistria jurnalism independent nu există. Oricum, lucrătorii mass-media au avut o dată o conversaţie cu autorităţile locale cum şi despre ce trebuie scris. Dacă jurnaliştii nu sunt de acord cu ceva, ei sunt presaţi în diferite moduri [...] Este evident că îşi permit să vorbească despre realitatea din Transnistria numai cei care au plecat deja de acolo. Sunt jurnalişti care au fost reţinuţi, arestaţi, toţi aceşti oameni în comparaţie cu mine au suferit mult mai mult şi se află acum în Ucraina sau în Moldova. Am fugit la timp, pentru a nu trece prin toate”, a mărturisit jurnalistul transnistrean, Aleksandr Nikiforov într-un interviu pentru Deutsche Welle

Astfel, dacă regiunii transnistrene i se va oferi un anumit număr de deputaţi în Parlament, în condiţiile în care partidele de la Chişinău nu pot face campanie electorală acolo, iar alegătorii din regiune nu se pot informa corect, există riscul ca cele câteva fotolii rezervate pentru reprezentanţii Tiraspolului să fie oferite regimului separatist.