Dovada definitivă a rolului microbiomului intestinal în boala Parkinson

Boala Parkinson afectează peste 10 milioane de persoane din întreaga lume. Numai în Statele Unite sunt diagnosticate anual aproape 90.000 de cazuri, preconizându-se o creştere de 1,2 milioane de cazuri până în 2030.

Parkinson este o boală care afectează sistemul nervos şi provoacă mişcări incontrolabile ale corpului, inclusiv tremurături şi rigiditate, precum şi dificultăţi de echilibru şi coordonare.

Simptomele cresc treptat odată cu vârsta, iar în stadii mai avansate pot afecta funcţia cerebrală, provocând simptome asemănătoare demenţei şi depresie.

Noile cercetări publicate în Nature Communications dezvăluie disbioza (perturbarea microbiomului intestinal) larg răspândită la persoanele care suferă de Parkinson şi includ detalii despre speciile microscopice specifice care determină dezechilibrul.

În multe cazuri, descoperirile confirmă studiile anterioare pe animale, dar pot explica şi mecanisme specifice bolii care nu erau neapărat legate de microbiom. În cadrul studiului metagenomic (studiul întregului material genetic prelevat dintr-o comunitate) au fost colectate materii fecale de la 490 de persoane bolnave de Parkinson şi 234 de persoane sănătoase din punct de vedere neurologic.

Studiul, condus de Haydeh Payami, doctor în genetică - 1985, Universitatea din California, Berkeley - în prezent la Universitatea Alabama din Birmingham, este cel mai mare studiu de microbiom efectuat la cea mai înaltă rezoluţie, potrivit biroului de presă al universităţii. Acesta oferă o perspectivă mai specifică asupra microorganismelor intestinale, inclusiv un profil al diverşilor agenţi patogeni asociaţi cu Parkinson, plus o şansă de a vedea în detaliu microbiomul celor care sunt sănătoşi din punct de vedere neurologic.

Microbiomul este un domeniu de studiu emergent care este compus din lumea microscopică dinamică a organismelor care, în acest studiu, se referă la comunitatea care trăieşte în intestin. Microbiomul uman implică bacterii, virusuri şi ciuperci pe piele şi în organe.

Microbiomul intestinal a fost asociat în mare măsură cu sistemul imunitar al organismului şi cu rolul acestuia în bolile patogene.

Studiul întăreşte o ipoteză formulată în 2003, potrivit căreia formele neobisnuite ale bolii Parkinson încep în intestin. Considerată în mare măsură o afecţiune genetică a creierului, boala Parkinson este adesea recunoscută prin simptome de mişcări incontrolabile, cum ar fi tremurăturile, precum şi prin dificultăţi de echilibru şi coordonare. Dar este, de asemenea, asociată cu tulburări gastrointestinale, cum ar fi constipaţia, inflamaţia şi o barieră intestinală compromisă.

Unele dintre cele mai importante aspecte ale studiului, în ceea ce priveşte persoanele cu Parkinson:

- Mai mult de 30 la sută dintre speciile, genele şi căile testate aveau abundenţa modificată.

- Microbii au avut tendinţa de a forma grupuri polimicrobiene care au crescut sau s-au micşorat împreună, iar unii au intrat în competiţie.

- Microbiomii se aflau într-o stare vulnerabilă la boli, cu o supra-abundenţă de agenţi patogeni şi componente imunogene.

- Microbiomii aveau tendinţa de a avea o semnalizare neuroactivă dereglată.

- Microbiomii aveau preponderent molecule care induc patologia alfa-sinucleinei, un marker al bolii care este legată de funcţionarea cognitivă şi implicată în disfuncţia şi moartea neuronală.

- Microbiomii au avut o supraproducţie de substanţe toxice, cu reducerea factorilor antiinflamatori şi neuroprotectori.

Odată ce se stabilesc aceste relaţii, se deschide calea pentru cercetări suplimentare privind ipoteze specifice. Dacă originea şi progresia bolii pot fi identificate cu precizie, acest lucru ar putea duce la instrumente de diagnosticare timpurie, precum şi la strategii de manipulare a microbiomului pentru tratamente şi chiar prevenire. Setul de date este gratuit şi deschis domeniului public pentru a putea fi utilizat în alte studii.

"În cazul bolii Parkinson la om, validăm constatările observate în modelele experimentale; ne punem de acord în ceea ce priveşte literatura de specialitate privind microbiomul bolii Parkinson la om şi oferim o bază largă cu o multitudine de ipoteze concrete testabile pentru a discerne rolul microbiomului intestinal în boala Parkinson", se arată în studiu.

În total, studiul a analizat 257 de specii diferite de microbiom, iar peste 30 la sută dintre acestea au fost asociate cu boala Parkinson. Dintre aceste 84 de specii, 55 erau anormal de ridicate şi 29 erau scăzute.

Bifidobacterium dentium a crescut de şapte ori, Actinomyces oris de 6,5 ori, iar Streptococcus mutans de şase ori, potrivit comunicatului de presă al universităţii. Dintre cei cu niveluri scăzute, Roseburia intestinalis a fost redusă de 7,5 ori şi Blautia wexlerae de cinci ori. În total, 36 la sută dintre speciile asociate cu Parkinson au avut o creştere de două ori mai mare în abundenţă, reflectând o creştere sau o scădere de la 100 la sută până la 750 la sută în cazul Parkinsonului faţă de grupul sănătos.

Metagenomica este un domeniu relativ nou, dar o tehnologie în dezvoltare rapidă, care devine din ce în ce mai accesibilă şi mai convenabilă. Cu toate acestea, existenţa informaţiilor oferă doar deducţii, deoarece funcţiile metabolice nu sunt percepute. În acest caz, există o mulţime de date care pot ajuta la direcţionarea domeniului de aplicare a cercetărilor viitoare către înţelegerea vieţii microbiene.