Dumitru Alaiba: „Dodon i-a dat ţara lui Plahotniuc cu patru ani în urmă”

Este important ca toţi oamenii să înţeleagă că Dodon nu e schimbarea, ci e continuarea corupţiei, hoţiei, schemelor, abuzurilor, netransparentei, a punctat deputatul PAS.
Principalele voturi comune PD-PSRM, 2016-2019
Principalele voturi comune PD-PSRM, 2016-2019 (alaiba.md)

Deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Dumitru Alaiba scrie într-o postare pe blogul său despre „cum a facilitat Igor Dodon capturarea statului de către oligarhul Vladimir Plahotniuc în 2016, atunci când Plahotniuc era mai slab şi uşor de dat jos”.

„Imaginaţi-vă că am fi putut evita trei ani de Plahotniuc, între 2016-2019. Acum întrebaţi-vă ce ar fi trebuit să se întâmple. Multe, desigur, dar în postarea asta e descrisă probabil ultima redută căzută din calea lui Plahotniuc, în ianuarie 2016. Să ne amintim împreună evenimentele”, a adăugat Alaiba.

La sfârşitul anului 2015 viitorul arăta bine pentru Plahotniuc, a menţionat deputatul PAS, amintind că miliardul era deja furat. Tot atunci Plahotniuc şi-a eliminat toţi concurenţii, iar alţii nu prea erau (PAS şi PPDA erau în etape incipiente), lumea se cam liniştea, ţara intra în iarnă, ceea ce însemna proteste mai puţine, „Plaha deţinea monopol în mass-media, controla de facto structurile de forţă şi practic toate fluxurile de bani din ţară. Deşi Moldova era o ţară mult mai liberă decât în 2019, numele „Plahotniuc” era spus în şoaptă. Vă amintiţi?”.

Dar, a menţionat Alaiba, Plahotniuc avea planuri mai mari, devenind tot mai clar că se pregătea să domnească singur. Din decembrie 2015 experţii şi presa din proprietatea Vlad Plahotniuc promovau insistent ideea că el trebuie să fie următorul prim-ministru al Republicii Moldova, ca „să-şi asume responsabilitate politică pentru ceea ce oricum controlează – toată ţara”.

Mai mulţi erau contra. Aşa a apărut hashtagul #NuPlaha, prima dată pe 17 decembrie 2015, se mai arată în postarea deputatului PAS. În acest context, Alaiba a ţinut să amintească că numirea lui Plahotniuc părea inevitabilă, dar preşedintele de atunci, Nicolae Timofti, nu a vrut să-l asculte.

„Timofti a refuzat să coopereze şi a propus candidatura lui Ion Sturza la funcţia de prim-ministru. Nimeni nu s-a aşteptat la aşa o mişcare de la Timofti. A fost o adevărată surpriză şi o nouă speranţă”, a mărturisit parlamentarul.

La 21 decembrie 2015, Timofti l-a desemnat oficial pe Ion Sturza candidat la funcţia de prim ministru. Ulterior, la 4 ianuarie 2016, Sturza cu membrii cabinetului său era deja în Parlament, deputaţii urmând să audieze programul său de guvernare, să-l dezbată şi să decidă dacă acordă sau nu votul de încredere Guvernului Ion Sturza.

Acea şedinţă a Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Nu au fost suficienţi deputaţi prezenţi. Doar 47, iar pentru ca şedinţa să aibă loc e nevoie de cel puţin 51. Nu s-au prezentat membrii Partidului Socialiştilor (PSRM), inclusiv Igor Dodon care atunci era deputat, comuniştii şi câţiva de pe ici-colo din diferite fracţiuni, a subliniat Alaiba.

Odată ce Sturza a fost descalificat cu mare eleganţă, Plahotniuc a intrat în plină ofensivă pentru a-şi atribui funcţia de prim ministru. Văzând că Timofti nu poate fi nicicum menajat, „Plahotniuc o fi apăsat şi o fi sucit mâinile tuturor deputaţilor la care a putut ajunge, în regim accelerat”.

Peste 9 zile „a fost formată” o nouă majoritate, iar zvonurile despre metodele prin care s-a construit aceasta, despre ameninţări şi şantaj, nu au contenit nici până în prezent. „De Dodon şi PSRM nu s-a atins. Nu cred că în PSRM erau toţi 100% loiali sau 100% integri. Pur şi simplu nu s-a atins”, a adăugat deputatul PAS.

Acesta a mai menţionat că la 13 ianuarie 2016, o nouă majoritate formată din 55 de deputaţi, o bună parte transfugi, l-au înaintat oficial pe Plahotniuc la funcţia de prim-ministru.

„În aceeaşi zi, are loc o acţiune de protest organizată de PD, cu oameni aduşi cu forţa din toată ţara, unde Plahotniuc este numit oficial candidat la funcţia de Prim ministru. De pe scenă Plahotniuc a promis doar ştiri bune în 2016, a mulţumit pentru susţinere unei mulţimi amorfe, care era mai mult absentă decât prezentă la eveniment”, a scris Alaiba, făcând retrospecţia acelei perioade.

Pe de altă parte, protestele anti-Plahotniuc creşteau pe zi ce trece, mai ales că furia oamenilor de la furtul miliardului era totuşi proaspătă şi fiind puşi în faţa posibilităţii reale să-l vadă prim-ministru chiar pe Plahotniuc, oamenii s-au mobilizat. „Sunt limite. Nici chiar Plahotniuc”, gândea lumea atunci.

Plahotniuc s-ar fi speriat, a dat înapoi şi democraţii l-au înaintat pe Pavel Filip care, deşi a devenit prim-ministru, tot „Plahotniuc domneşte din umbră şi devine în trei ani pericolul numărul unu pentru ţara noastră”.

„Să rezumăm. Plahotniuc nu a devenit prim-ministru în 2013. Dar nu datorită lui Dodon. Acţiunile lui Dodon, dimpotrivă, îi curăţau drumul lui Plahotniuc spre şefia Guvernului. (...) Este important, toţi oamenii să înţeleagă: Dodon nu e schimbarea, Dodon e continuarea. Continuarea corupţiei, hoţiei, schemelor, abuzurilor, netransparentei”, a conchis Dumitru Alaiba.

Întreaga postare poate fi citită aici