Efectele războiului din Gaza: OPEC ar putea reduce suplimentar producţia de petrol cu 1 milion de barili pe zi

Christyan Malek, şeful departamentului de strategie energetică de la JPMorgan, a avertizat, miercuri, că, pe fondul recentei scăderi a preţului petrolului, determinată atât de CTA-uri (consultant sau firmă de consultanţă pentru tradingul în contracte future), care astăzi se află în plin proces de panică, cât şi de administraţia Biden, piaţa petrolului subestimează şansele unor reduceri mai mari ale ofertei în timpul reuniunii OPEC din 26 noiembrie, relatează OilPrice.com.

"Probabil că piaţa îşi asumă foarte puţine şanse ca acest lucru să se întâmple, aş spune că este mult mai mare decât atât - nu ca un caz de bază, ci ca un scenariu", a declarat Malek pentru Bloomberg într-un interviu, adăugând că reduceri mai profunde ar putea avea loc "pentru a devansa o potenţială slăbiciune în prima jumătate a anului viitor".

"S-ar putea să fie nevoie să vedem" o reducere "având în vedere unde sunt soldurile, în special având în vedere tendinţa cererii", a continuat el.

Şi în timp ce "există opinia că Arabia Saudită este epuizată", Malek a spus că nu crede acest lucru: "Cred că există mai multă flexibilitate dacă doresc să reducă. Am putea să-i vedem făcând reduceri considerabile de aici încolo. Acestea fiind spuse, cred că este mai probabil să dorească să le socializeze între colegii lor din OPEC - o reducere colectivă mai degrabă decât una pe cont propriu."

La rândul său, Financial Times a relatat că ceea ce până de curând era de neconceput, este brusc prea posibil şi în mare parte datorită resentimentelor (în mare parte arabe) faţă de ceea ce face Israelul în Palestina: potrivit publicaţiei, nu numai că Arabia Saudită este pregătită să prelungească reducerile de producţie de petrol până anul viitor, dar Opec ia în considerare şi alte reduceri ca răspuns la scăderea preţurilor şi la furia crescândă din cauza războiului dintre Israel şi Hamas.

De ce? Pentru că, deşi OPEC nu se implică direct în războiul din Gaza, cu siguranţă nu se aştepta ca biroul de tranzacţionare a petrolului din cadrul administraţiei lui Joe Biden să lovească petrolul atât de tare cum a făcut-o.

În orice caz, existau aşteptări ca preţul petrolului să crească peste 100 USD.

Sau, după cum spune Financial Times, "o reducere suplimentară a Opec de până la 1 milion de barili/zi ar putea fi pe masă, a declarat o persoană informată, descriind cartelul ca fiind 'galvanizat' de conflict".

În mod firesc, reducerile suplimentare - care sunt în discuţie la Opec în timp ce se pregăteşte să se reunească la Viena pe 26 noiembrie - ar putea inflama şi mai mult tensiunile cu SUA, deşi se pare că nimeni din cartel nu este nici pe departe îngrijorat că l-ar putea înfuria pe preşedintele american.

Mai mult, Opec este în mod clar nemulţumită de faptul că SUA se află atât de deschis de partea Israelului în conflictul din Gaza.

Şi, în timp ce scăderea preţului petrolului este cauza principală, "membrii sunt indignaţi şi de războiul Israelului împotriva Hamas şi de criza umanitară din Gaza", relatează Financial Times, adăugând că "Algeria, Kuweit şi Iranul se numără printre membrii Opec cei mai agitaţi de conflict".

"Nu ar trebui să subestimaţi nivelul de furie care există şi presiunea pe care o simt liderii din Golf din partea populaţiilor lor pentru a fi văzuţi că răspund într-un fel", a declarat o persoană apropiată de figuri de rang înalt din Opec din Golf, confirmând efectiv că o reducere a producţiei Opec ar viza direct politicile lui Biden menite să menţină preţul petrolului (şi al gazelor) la un nivel cât mai scăzut până la alegerile din 2024.

Persoana respectivă a declarat că nu se va repeta şocul petrolier din anii 1970, când statele arabe au oprit exporturile către Occident, dar a adăugat: "Oamenii au devenit mulţumiţi de potenţialul de a înăspri livrările de petrol pentru a trimite un mesaj subtil, care va fi bine înţeles atât în stradă, cât şi la Washington DC".

Joe Biden, după ce a zdrobit clasa de mijloc din SUA în ultimii trei ani cu politicile sale economice catastrofale, se confruntă anul viitor cu o bătălie electorală imposibilă pentru realegerea sa, în care pierde deja în faţa predecesorului său Donald Trump, potrivit mai multor sondaje, iar Casa Albă se străduieşte să convingă alegătorii că economia ţării este sănătoasă.

Singurul lucru pe care administraţia Biden îl are de arătat constă în preţurile la gazele petroliere (care sunt în mare parte rezultatul faptului că pieţele au stabilit preţul recesiunii viitoare).

Dacă Opec forţează din nou creşterea preţurilor la petrol, atunci Biden este complet terminat.

Persoane la curent cu planurile Arabiei Saudite au subliniat că nu a fost luată încă o decizie finală, adăugând că orice declaraţie publică din partea ministrului saudit al Energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman, va menţine accentul pe piaţa petrolului, mai degrabă decât pe războiul Israel-Hamas, potrivit Financial Times.

Prinţul Abdulaziz a atacat recent fondurile speculative care şi-au mărit pariurile împotriva petrolului, pe fondul aşteptărilor că piaţa ar putea trece la un mic excedent anul viitor din cauza economiei globale slabe şi a creşterii ofertelor în afara Opec.

Alţi analişti au sugerat că prinţul Abdulaziz ar putea împinge alte ţări să intensifice reducerile - sau să respecte angajamentele anterioare de reducere a producţiei - ameninţând că Arabia Saudită ar putea reveni la producţia totală dacă nu se iau astfel de măsuri.

Nu doar saudiţii doresc un nivel cât mai ridicat al petrolului: Rusia depinde în mare măsură de petrol pentru a-şi finanţa invazia din Ucraina şi a crescut exporturile maritime în ultimele luni. Totuşi, dacă aceasta înseamnă creşterea preţului petrolului, chiar şi liderul rus Vladimir Putin ar fi dispus să urmărească o reducere bruscă, chiar dacă scurtă, a producţiei, suficient cât să declanşeze o panică energetică la nivel mondial.

Între timp, programul de reforme economice al fratelui vitreg al prinţului Abdulaziz, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, necesită un preţ al petrolului apropiat de 100 USD pe baril: planul merge de la construirea de oraşe hipermoderne până la găzduirea Cupei Mondiale de fotbal în 2034.