Egiptul reduce la tăcerea ONG-urile non-guvernamentale

Preşedintele egiptean Mohamed Morsi.
Preşedintele egiptean Mohamed Morsi. (FAYEZ NURELDINE / AFP / Getty Images)

Cu trei zile în urmă, preşedintele egiptean, Mohamed Morsi, a anunţat că a depus la Consiliul Shura (care oficial este camera superioară a Parlamentului, de fapt, însuşi Parlamentul deoarece cealaltă cameră a fost dizolvată) o propunere de lege privind ONG-urile non-guvernamentale. Cea mai recentă versiune a textului disponibil, care emană un miros puternic de restaurare mubarakiană, datează din 18 mai a.c.

Ignorând preocupările şi recomandările exprimate de către Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, ONU şi ONG-uri internaţionale, textul care trebuie să fie examinat de către Consiliul Shura enumeră o serie de proceduri greoaie şi înşelătoare al căror scop pare clar: de a face viaţa dificilă, dacă nu imposibilă, tuturor celor care doresc să se ocupe de drepturile omului, sănătate, sărăcie, etc.

Proiectul de lege prevede obligaţia de a transmite cererea de înregistrare Ministerului Afacerilor Sociale, care îi poate pune o rezoluţie negativă. De asemenea, ONG-urile care încearcă să obţină donaţii şi împrumuturi din străinătate trebuie să ceară permisiunea unui Comitet de Coordonare a noii instituţii, care poate întârzia sau refuza primirea fondurilor. Unele ONG-uri înregistrate în mod legal la Ministerul Afacerilor Sociale au aşteptat până la 16 luni pentru a obţine permisiunea de a-şi primi fondurile.

În fiecare an, ONG-urile vor trebui să furnizeze o gamă întreagă de informaţii (bugete şi sursele de finanţare, rapoartele de activitate, decizii), unui organism numit Uniunea Regională (legea îl defineşte ca o entitate creată în mod "voluntar" de către ONG-uri), precum şi Ministerului Afacerilor Sociale. Procurorii vor putea aduce în faţa unui tribunal orice decizie a ONG-urilor.

Articolul 16 autorizează orice asociaţie, organizaţie sau individ de a accesa, pe baza unei simple cereri la Ministerul Afacerilor Sociale, datele şi informaţiile cuprinse în dosarele ONG-urilor: un articol care pare scris special pentru a permite securităţii statului de a controla ONG-urile şi personalul lor.

Cu toţi factorii economici, sociali şi politici cu care se confrunta Egiptul, ar putea părea de neînţeles de ce de un an şi jumătate - de când a inceput seria raidurilor fără precedent împotriva ONG-urilor - prioritatea sau mai bine spus inamicul nr. 1 al autorităţilor egiptene au devenit ONG-urile.

Motivaţia poate fi găsită în activitatea grupurilor independente egiptene ale societăţii civile, care se află în prima linie a denunţarii încălcărilor drepturilor omului, pentru promovarea respectului şi toleranţa, dialogul interreligios şi egalitatea între bărbaţi şi femei.

În timp ce Consiliul Shura decide cum să reducă la tăcerea ONG-urile, pe 4 iunie se aşteptă sentinţa împotriva celor 43 de membri ai personalului unor ONG-uri internaţionale, acuzate de a fi obţinut fonduri din străinătate fără permisiune.