„Eternul” dosar Oprişan. Preşedintele CJ Vrancea, aşteptat din nou în faţa instanţei

După 30 de amânări consecutive, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, pesedistul Marian Oprişan, este aşteptat joi în faţa magistraţilor Judecătoriei Cluj Napoca pentru un nou termen în dosarul "Căprioara", aflat pe rolul instanţelor de mai bine de 8 ani de zile.

Preşedintele CJ Vrancea a fost trimis în judecată în 2006, acuzat de abuz în serviciu, folosirea banilor în alte scopuri decât cele declarate, fals şi uz de fals, pentru achiziţionarea în condiţii ce nu respectau legea a Complexului Turistic "Căprioara", pentru nereguli în alte finanţări, şi „reabilitarea” doar pe hârtie a unor drumuri din Vrancea, de către firme de casă care au încasat bani de la Consiliul Judeţean pentru lucrări unde nu au turnat nici măcar o găleată de asfalt. Prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa 1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridică la aproximativ 600.000 de euro, iar cel creat în dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat, la începutul lunii iunie, Consiliului Superior al Magistraturii să sancţioneze posibilele abateri disciplinare ale magistraţilor din cadrul judecătoriei Cluj Napoca care se ocupă de dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Vrancea, pe motiv că dosarul nu a fost soluţionat de peste 8 ani de zile.

Dosarul de corupţie al lui Oprişan a avut un parcurs spectaculos din iunie 2006 de când acesta a fost trimis în judecată de procurorii DNA. După 18 termene la judecătoria Focşani, dosarul a fost strămutat la Tribunalul Cluj, după alte 10 termene a ajuns la Judecătoria Cluj, ca mai apoi să ajungă la Curtea Supremă, de unde s-a întors la Judecătoria Focşani şi apoi din nou la Judecătoria Cluj, iar în tot acest interval nu a fost începută cercetarea judecătorească. Astfel că, din 2010, dosarul lui Oprişan se află la judecătoria Cluj Napoca, unde până acum au fost acordate 30 de termene.

"Sub acest aspect, în cele 24 de termene (în perioada 16.06.2011 - 22.05.2014) s-a amânat cauza numai pentru audiere de martori, deci în total 1.071 de zile. Având în vedere faptul că prin rechizitoriu au fost citaţi 72 de martori rezultă că în 25 de termene, pe parcursul a 4 ani, s-au audiat 2,8 martori/termen. Subliniem de asemenea faptul că, de la un termen la altul, pe parcursul celor 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul, pentru audierea celor 72 martori. Aşa fiind, pe parcursul celor 1.263 zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este de peste 8 ani pe rolul instanţelor de judecată, iar din cei 8 ani, de 4 ani se află pe rolul acestei instanţe", reiese din sesizarea Codruţei Kovesi.

Practic, în 1.000 de zile au fost audiaţi doar 72 de martori, astfel că procurorul şef al DNA a solicitat inspecţiei să verifice de ce se dau termene de judecată şi de peste 100 de zile. În opinia acesteia, magistraţii care trenează dosarele ar trebui sancţionaţi, indiferent că sunt procurori sau judecători. „Am avut şi procurori la care s-au prescris dosarele, unii au răspuns disciplinar, alţii au dosare penale”.

În sesizarea DNA transmisă CSM se solicită efectuarea de verificări pentru că există indicii rezonabile pentru antrenarea încălcării duratei rezonabile a soluţionării cauzei.

"Invocăm sub acest aspect al duratei rezonabile jurisprudenţa Inspecţiei Judiciare. Se observă aşadar că judecătorul instanţei de fond de la Judecătoria Cluj-Napoca este exponentul judecării unei cauze fără a avea în vedere cerinţele de celeritate, durata rezonabilă a procedurii, considerându-le, probabil, chestiuni facultative în economia dosarului pe care a fost investit să-l judece. Un asemenea mod de aplicarea a dispoziţiilor legale referitoare la durata rezonabilă a unei proceduri judiciare sunt profund străine spiritului ce se degaja din scopul, condiţiile generale de desfăşurare a judecăţii unei cauze şi denotă încălcarea normelor de procedură şi încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil", se subliniază în documentul citat.

În acest context, DNA trage concluzia că de la data de 2.12.2010 până la data de 22.05.2014 (la această dată fiind acordat termen pentru 10.07.2014), rezultă indicii conform cărora judecătorul fondului din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a acordat 29 termene (din care 3 pentru pregătirea apărării, depunere de documente, 24 de termene pentru audieri de martori, alte amânări) toate pentru considerente legate de apărare, audiere de martori şi nu pentru considerente de complexitate a cauzei, astfel încât se impune efectuarea de verificări sub aspectul tergiversării.

Întrebat cum comentează faptul că şefa DNA a reclamat tergiversarea judecării dosarului, Oprişan a replicat: "Nu e în dreptul meu să fac asemenea aprecieri, nimeni nu poate să facă asemenea aprecieri. Vreau să fac un apel la CSM să stopeze tertipurile unor instituţii, că e DNA că e Parchetul General, de a exercita presiuni asupra magistraţilor judecători. Eu cred că ceea ce a făcut Kovesi este o formă de presiune la adresa magistraţilor din România".

Acesta a adăugat că el nu a încercat niciodată să tergiverseze judecata procesului. "Eu nu am făcut nici măcar o cerere de amânare în acest dosar. Faptul că acest proces s-a prelungit aşa de mult se datorează tertipurilor DNA care a ţinut de două ori să strămute această cauză lucru care a durat patru ani şi jumătate", a afirmat Oprişan.