Expert, despre instituirea stării de urgenţă în RM: Dacă nu vor fi indicate argumentele acestei hotărâri, CC o va declara neconstituţională

Masca de protectie pusa la uscat in timpul crizei coronavirus, Romania
Masca de protectie pusa la uscat in timpul crizei coronavirus, Romania (Epoch Times România)

Unii experţi în drept şi sănătate din Republica Moldova consideră că prin instituirea stării de urgenţă despre care se discută miercuri, 31 martie, în plenul Parlamentului de la Chişinău, pe o perioadă de 60 de zile, actuala majoritate parlamentară încearcă să-şi apere interesele politice şi nicidecum să reducă infectarea cu virusul Wuhan care provoacă infecţia Covid-19. Mai mult, legalitatea deciziei ar putea fi atacată la Curtea Constituţională, în situaţia în care ar fi fost încălcate mai multe norme de procedură, notează Radio Chişinău.

Astfel, în opinia comentatorului politic Vlad Ţurcanu, prin proiectul prin care se propune instituirea stării de urgenţă, Partidul Socialiştilor (PSRM) încearcă să tragă de timp şi foloseşte în acest scop, fără menajamente, o chestiune socială, adăugând că, de fapt, socialiştii invocă pandemia pentru a stăvili declanşarea alegerilor parlamentare anticipate.

„PSRM prevesteşte o decizie a Curţii Constituţionale care să-i fie nefavorabilă şi îşi ia măsuri de precauţie. E limpede că pe durata acestei stări de urgenţă, pe care ar urma să o instituie Parlamentul, Guvernul interimar condus de Aureliu Ciocoi nu va putea să facă faţă pandemiei, pentru că nu este suficient să institui carantina, ci este nevoie să deblochezi şi asistenţa financiară pentru a acoperi consecinţele pandemiei. Rămâne de văzut în ce măsură vor reuşi socialiştii să blocheze artificial procesele politice. Cel mai probabil, această iniţiativă va fi contestată din nou la Curtea Constituţională de către PAS sau de către preşedinte”, a declarat Vlad Ţurcanu.

Despre faptul că un guvern interimar cum este cel condus de Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar, nu are drept de iniţiativă legislativă nici de alte activităţi, ci doar să administreze problemele din interiorul statului, a vorbit şi expertul în drept constituţional, Alexandru Arsene.

„De o astfel de iniţiativă dispune preşedintele Maia Sandu. În această hotărâre a Parlamentului privind o eventuală stare de urgenţă, trebuie să fie indicate prevederile, perioada şi acţiunile. Această hotărâre poate fi supusă controlului constituţionalităţii. Dacă nu vor fi indicate argumentele acestei hotărâri, dar va apărea în prim-plan interesul politic, care se vede de la poştă, atunci CC o va declara neconstituţională.

Se caută nu soluţii, dar mijloace de a rămâne la putere şi de a da totul de râpă. Preşedintele Republicii Moldova, după şedinţa CSS este obligată să purceadă ea, şi nu Guvernul interimar, dar să vină în Parlament, în conformitate cu Constituţia, cu mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii. Trebuie să se meargă până la staţia terminus. Iar staţia terminus este Parlamentul, căruia preşedintele îi adresează mesaje şi pune în funcţie Parlamentul şi Guvernul să înlăture acele piedici care nu au dus la rezultate scontate, dar şi introducerea altor măsuri”, a explicat expertul în drept constituţional, potrivit sursei citate.

În opinia expertului internaţional în sănătate publică Ala Tocarciuc „dacă scopul aplicării acestei stări de urgenţă este frânarea pandemiei, atunci desigur se cer nişte restricţii mai severe, inclusiv cu închiderea a tot ceea ce e neesenţial. Dacă scopul e altul: unul politic sau de adoptarea unor legi, atunci e clar că vor fi măsuri politice sau economice. Dar dacă se doreşte stoparea pandemiei, atunci ar trebui, cel puţin pentru două săptămâni să se închidă ceea ce este neesenţial şi să se rupă lanţurile de transmitere, să fie frânat acest val şi să putem sărbători Paştele până la urmă”.

Amintim că în Republica Moldova a mai fost instituită Stare de Urgenţă în primăvara anului trecut, tot pe o perioadă de 60 de zile, între 17 martie şi 15 mai 2020, iar proiectul de decizie a fost unul aproape identic cu cel propus spre aprobare în cadrul şedinţei Parlamentului din 31 martie 2021.