Exportul de masă lemnoasă aduce României 2,5 miliarde de euro. Mafia lemnului provoacă pierderi similare

Stocul de lemn de foc “pe picior” din pădurile României a crescut cu 133 milioane metri cubi între cele două cicluri ale Inventarului Forestier Naţional (2012 - 2018), iar cifra de afaceri a industriilor bazate pe lemn a depăşit şase miliarde de euro, echivalentul a 3,5% din PIB, potrivit datelor analizate de Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn, relatează Agerpres.

De asemenea, numărul locurilor de muncă directe generate în economie, în industria lemnului, depăşeşte 150.000, cu o balanţă comercială externă netă ce trece de 2,5 miliarde de euro.

Potrivit sursei citate, primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008 - 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013. La ora actuală, în România, suprafaţa forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn “pe picior” este de 2,2 miliarde de metri cubi, în timp ce cantitatea de lemn recoltat din pădurile României ajunge la 38,6 milioane metri cubi.

În plus, un acelaşi volum anual de 38,6 milioane de metri cubi de lemn, încadrat la categoria “volum dispărut” (drain wood), nu a fost explicat - diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice, fiind asimilat automat tăierilor ilegale, potrivit unei analize a Comunităţii Forestierilor - Fordaq.

PNRR şi pădurile

Sectorului lemnului din România îi vor fi alocate 1,5 miliarde de euro prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Printre priorităţile menţionate în noua strategie amintim:

- integrarea sectorului rezidenţial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creştere a eficienţei energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minimum un milion de locuinţe din mediul rural, precum şi susţinerea programelor de împădurire şi de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosinţă adecvată, nici agricolă, nici forestieră;

- investiţii în accesibilizarea fondului forestier şi tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul şi susţinerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor şi a mobilizării biomasei din aceste lucrări ne-economice pe termen scurt, cu un sprijin de 20 de euro/mc biomasă pusă în piaţă;

- înfiinţarea unei Burse a Lemnului;

- reforma administrativă a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva;

- investiţii în tehnologii prietenoase cu mediul, mijloace digitale de supraveghere şi control a activităţilor ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori, respectiv investiţii în depozite şi facilităţi de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziţia de la sistemul de vânzare “pe picior” la vânzarea din depozite;

- la capitolul Biodiversitate, documentul strategic vizează menţinerea şi creşterea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor prin intermediul dezvoltării de canale ecologice, reconstrucţii ecologice ale habitatelor şi conservarea speciilor, crearea Reţelei naţionale de arii naturale urbane şi reconstrucţia habitatelor de pajişti în ariile naturale protejate;

- actualizarea Planurilor de management pentru arii protejate şi vor fi identificate zonelor potenţiale de protecţie strictă în habitate naturale terestre şi marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru anul 2030;

- crearea unui management durabil în gestionarea faunei de interes cinegetic şi eradicarea pestei porcine africane în fondul cinegetic naţional.