Finlanda este pregătită să lupte cu Rusia dacă va fi atacată, atenţionează şeful forţelor armate finlandeze

Finlanda se pregăteşte de zeci de ani pentru un atac rusesc şi va opune o rezistenţă dură în cazul în care acesta va avea loc, a declarat şeful forţelor armate finlandeze, relatează Reuters.

Ţara nordică şi-a construit un arsenal substanţial. Dar, în afară de echipamentul militar, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivaţi să lupte, a susţinut generalul Timo Kivinen.

Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care are o graniţă comună de 1.300 km.

Cândva o ţară nealiniată, Finlanda solicită acum să se alăture alianţei militare NATO din cauza temerilor că Rusia ar putea să o invadeze, aşa cum a făcut-o cu Ucraina la 24 februarie.

De la cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.

“Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se desfăşoară acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi a forţelor aeriene. Ucraina a fost o muşcătură greu de mestecat (pentru Rusia) şi la fel ar fi şi Finlanda”, a susţinut Kivinen.

Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost ucişi în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva Uniunii Sovietice şi a pierdut o zecime din teritoriul său.

Finlanda, cu o populaţie de 5,5 milioane de locuitori, are un efectiv de aproximativ 280.000 de soldaţi pe timp de război, cu 870.000 de soldaţi pregătiţi ca rezervişti. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbaţi aşa cum au făcut multe alte naţiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.

De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa şi şi-a făcut provizii de rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 370 km. Guvernul finlandez cheltuie 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe ţări NATO.

În plus, finlandezii au comandat patru noi nave de război, precum şi 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american din domeniul apărării Lockheed Martin.

În plus, ţara plănuieşte să comande până la 2.000 de drone, propriul echipament antiaerian de mare altitudine şi construieşte bariere la graniţa sa cu Rusia.

Aproximativ 82% dintre respondenţii la un sondaj realizat în 18 mai de Ministerul Apărării au declarat că ar fi dispuşi să participe la apărarea naţională dacă Finlanda ar fi atacată.

Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Finlanda şi Suedia, ţări nordice, se află în discuţii cu Turcia despre opoziţia acesteia faţă de candidaturile lor.

Ankara a fost iritată de ceea ce consideră a fi sprijinul acordat de Helsinki şi Stockholm militanţilor kurzi şi de embargourile de arme impuse Turciei.

Aderarea la NATO ar permite Finlandei să îşi sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spaţiului aerian al alianţei, a adăugat generalul finlandez.

Finlanda ar beneficia, de asemenea, de disuasiunea de a face parte dintr-o alianţă în care un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor săi, a continuat Kivinen.

Cu toate acestea, a declarat Kivinen, “principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei va fi în continuare asumată de Finlanda”.