Forumul Economic Mondial declară anul 2023 drept "Anul policrizei"

Preşedintele Forumului Economic Mondial (WEF), Klaus Schwab, a anunţat startul celei de-a 53-a întâlniri anuale a liderilor politici, a directorilor de companii şi a activiştilor de la Davos, Elveţia, declarând că summitul se va concentra pe implicarea membrilor săi într-o agendă progresistă în domeniul climei şi al justiţiei sociale, în mijlocul a ceea ce el a descris drept "crize multiple fără precedent".

"Tema reuniunii noastre de la Davos este cooperarea într-o lume fragmentată", a declarat Klaus. În ceea ce WEF numeşte "Anul policrizei", Schwab a declarat că "crizele economice, de mediu, sociale şi geopolitice converg şi se contopesc, creând un viitor extrem de versatil şi incert".

"Suntem cu toţii blocaţi într-o mentalitate de criză", a avertizat el, dar i-a asigurat pe participanţi că "reuniunea anuală de la Davos va încerca să se asigure că liderii nu rămân blocaţi în această mentalitate de criză, ci dezvoltă o perspectivă constructivă pe termen mai lung, pentru a modela viitorul într-un mod mai durabil, mai incluziv şi mai rezistent".

Acest summit WEF se bucură de participarea record a multora dintre cei mai puternici oficiali guvernamentali şi corporativi. Vor fi prezenţi 379 de oficiali publici, inclusiv 30 de şefi de stat, 56 de miniştri de finanţe, 19 guvernatori de bănci centrale, 39 de şefi de organizaţii globale, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite, Fondul Monetar Internaţional şi Organizaţia Mondială a Comerţului. De asemenea, sunt prezenţi 1.500 de directori de la 700 de companii, inclusiv 600 de directori executivi de la cele mai mari corporaţii din lume.

"Avem actorii cheie la nivel global", a declarat Borge Brende, unul dintre directorii generali ai WEF, "pentru a crea colaborare chiar şi în această lume fracturată". El a afirmat, de asemenea, că WEF se aşteaptă la "o delegaţie chineză de nivel înalt".

Agenda din acest an include o dublare a eforturilor pentru tranziţia către energia regenerabilă, codificarea standardelor de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) pentru a face conformitatea mai uşor de măsurat, "locuri de muncă sociale şi ecologice pentru construirea unor economii incluzive şi durabile" şi "soluţii pentru diversitate, echitate şi incluziune [DEI]", precum şi un raport privind riscurile globale.

"Cum construim o creştere favorabilă incluziunii, durabilă şi rezilientă? Un grup de lideri din sectorul public şi privat se vor reuni pentru a aborda exact această întrebare, pentru a concepe un cadru şi pentru a începe să se alinieze în jurul acestei noi agende", a spus Saadia Zahidi, director general al WEF.

Zahidi a spus că participanţii vor stabili, de asemenea, politici cu privire la "agenda capitalului uman".

"Fără investiţii adecvate în calificare şi în educaţie, niciuna dintre aceste oportunităţi nu se va putea concretiza cu adevărat şi nici nu vom avea tipul de rezilienţă societală necesar pentru a fi pregătiţi pentru viitoarele şocuri inevitabile", a spus ea. "Aşadar, vom avea o întâlnire a campionilor revoluţiei recalificării", a adăugat aceasta.

În ceea ce priveşte "policriza", WEF a asamblat o matrice extinsă de ameninţări cu care se confruntă lumea. Primele cinci riscuri pe termen scurt au fost: "criza costului vieţii, dezastrele naturale şi fenomenele meteorologice extreme, confruntarea geoeconomică, eşecul atenuării schimbărilor climatice şi erodarea coeziunii sociale şi a polarizării societăţii". Raportul a susţinut că detaliind, "primele patru cele mai grave riscuri în următorii 10 ani sunt toate de mediu".

În ceea ce priveşte DEI, raportul a afirmat că, în ciuda faptului că se cheltuiesc 7,5 miliarde USD pentru programe de reeducare a DEI, care vor creşte la 15,4 miliarde USD până în 2026, "pandemia a provocat o pierdere generativă în ceea ce priveşte egalitatea de gen, crescând timpul preconizat pentru atingerea parităţii globale de la 100 la 132 de ani".

Ambiţii globale în pericol

În timp ce summiturile anterioare ale WEF s-au confruntat cu puţină opoziţie externă, summitul din acest an s-ar putea să aibă loc în ceea ce Klaus a numit o lume mai "fragmentată". Fragmentarea include nu numai războiul dintre Rusia şi Ucraina şi tensiunile crescânde dintre Statele Unite şi China, ci şi disensiunile din cadrul ţărilor care au promis să se supună agendei WEF.

Ceea ce fusese un consens unificat, din culise, în sprijinul agendei ESG a WEF a fost recent scos la lumină şi contestat, în special în Statele Unite, unde statele conservatoare au ripostat cu legislaţie anti-ESG, boicoturi, investigaţii antitrust şi procese.

"Toate aceste elite vin la Forumul Economic Mondial şi, practic, viziunea lor este că ei conduc totul si toţi ceilalţi sunt doar nişte servitori", a declarat guvernatorul Floridei, Ron DeSantis. Agenda energetică şi de justiţie socială a WEF "slăbeşte cu adevărat societatea occidentală şi valorile occidentale. Dar la baza multor acţiuni se află PCC [Partidul Comunist Chinez]".

Europa a cunoscut, de asemenea, unele fricţiuni. În Italia, partidul conservator Fraţii Italiei a ajuns la putere toamna trecută sub conducerea Georgiei Meloni, al cărei discurs de acceptare în funcţia de prim-ministru a fost cenzurat de YouTube, presupus "din greşeală". Iar în Suedia, o coaliţie conservatoare condusă de Partidul Moderaţilor a obţinut majoritatea în parlament.

O mare parte din rezistenţa faţă de ambiţiile globale ale WEF provine din faptul că oamenii încep acum să simtă efectele agendei ESG. Efortul său concertat împotriva combustibililor fosili a dus la penurie şi la creşteri de preţuri, care s-au transmis către alte industrii, cum ar fi agricultura, industria prelucrătoare şi transporturile, şi, în cele din urmă, au dus la o inflaţie record în magazinele alimentare şi la pompa de benzină.

Inflaţia a fost alimentată şi mai mult de trilioane de cheltuieli guvernamentale progresive pentru programe sociale, plăţi de stimulare şi subvenţii pentru energia regenerabilă. Această avalanşă de dolari şi euro care urmăreau mai puţine bunuri disponibile a obligat băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să majoreze ratele dobânzilor pe tot parcursul anului 2022, ceea ce a dus la creşterea costului datoriei şi a ameninţat să trimită economia mondială în recesiune.

Directorul general al WEF, Mirek Dusek, a recunoscut că aceste probleme au pus agenda ESG în defensivă.

"Am implementat o mulţime de măsuri defensive ca răspuns la unele dintre aceste crize în cascadă care s-au manifestat în sistemul internaţional. Aşadar, cum putem avansa şi să articulăm şi să implementăm cu adevărat strategii de afaceri şi politici guvernamentale orientate spre viitor şi orientate spre viziune, care ne pot ajuta să fim mai rezilienţi în viitor", a spus Dusek.

În această ordine de idei, summitul de la Davos va încerca, de asemenea, să întărească teoria conform căreia aceste probleme sunt în principal rezultatul schimbărilor climatice.

"Schimbările climatice şi prăbuşirea ecosistemelor sunt cele mai mari ameninţări la adresa umanităţii", a declarat directorul general al WEF, Gim Huay Neo. Cele cinci domenii pe care se concentrează sunt "ajungerea la net zero, construirea unei economii pozitive pentru natură, regenerarea sistemelor alimentare, a apei şi a oceanelor, utilizarea circulară a resurselor şi, în cele din urmă, abordarea problemei deşeurilor şi a poluării".

Reacţia negativă a ESG

Anul trecut a adus mai multe dovezi că ierarhia ESG ar putea să se clatine. Managerii de active BlackRock şi State Street, care au semnat angajamente de a obliga companiile ale căror acţiuni le deţineau să se îndrepte spre emisii nete zero, au negat categoric în decembrie 2022, în cadrul unei audieri în Senatul statului Texas, că şi-au folosit vreodată puterea de acţionari pentru a influenţa conducerea în vederea atingerii obiectivelor ESG. În acelaşi timp, Vanguard, al treilea dintre cei trei mari administratori de active, s-a retras din calitatea de membru al iniţiativei Net Zero Asset Managers (NZAM).

Confruntându-se cu anchete şi boicoturi din partea altor state conservatoare cu privire la discriminarea companiilor care utilizează combustibili fosili, majoritatea băncilor de pe Wall Street şi-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru industria petrolieră şi a gazelor naturale şi au lăudat miliardele pe care le-au investit în această industrie. Şi în timp ce Statele Unite, sub administraţia Biden, au cheltuit masiv pe subvenţii pentru energia eoliană, solară şi maşinile electrice şi au ridicat numeroase obstacole de reglementare pentru industria combustibililor fosili, instanţele de judecată au controlat adesea eforturile birocraţiei federale de a stabili politica industrială. În special, decizia Curţii Supreme a SUA în cazul West Virginia împotriva Agenţiei pentru Protecţia Mediului a declarat că numai Congresul poate adopta legi în astfel de probleme importante.

Cu toate acestea, Klaus a lăudat "rolul în creştere al statului" în industria privată şi a declarat: "Forumul Economic Mondial este, după cum ştiţi, organizaţia internaţională pentru cooperarea public-privat, iar cooperarea public-privat devine şi mai esenţială în prezent". Dar ar putea exista şi tulburenţe potrivnice în ceea ce priveşte această cooperare.

Îngrijorările legate de colaborarea prea strânsă dintre guvern şi corporaţii au fost accentuate de dezvăluirile recente potrivit cărora FBI-ul pare să fi colaborat cu Twitter pentru a cenzura ştiri care ar fi putut afecta campania electorală a preşedintelui Joe Biden. Lista de invitaţi de la Davos din această săptămână îi include pe directorul FBI, Christopher Wray, şi pe directorul Serviciului de Informaţii al SUA, Avril Haines, deşi nu este clar ce contribuţie vor avea agenţiile americane de aplicare a legii şi de informaţii la ceea ce este în aparenţă o conferinţă economică. Şi există îndoieli tot mai mari cu privire la extinderea rolului statului în politica industrială şi în conducerea producţiei de energie, după ce Europa a scăpat la limită de raţionalizarea energiei în această iarnă, doar datorită vremii neobişnuit de călduroase. Nici reputaţia experţilor guvernamentali nu a fost îmbunătăţită de gestionarea defectuoasă şi devastatoare a epidemiei COVID-19, inclusiv lockdown-uri, cenzură şi o încercare de a forţa companiile să concedieze angajaţii care au refuzat vaccinul.

Agenda pentru 2023 se îndepărtează de summitul WEF din 2021, a cărui temă a fost "marea resetare"; acest termen care, între timp, a căzut în dizgraţia autorilor săi.

În acest an, WEF subliniază necesitatea de a "restabili încrederea", dar rămâne de văzut dacă acest lucru înseamnă consolidarea legăturilor între cei aflaţi pe lista de invitaţi sau include şi încrederea publicului larg, care pare să nu aibă niciun rol sau vot în deciziile luate la Davos.

Într-o postare pe Twitter referitoare la summit, directorul general Elon Musk a declarat: "Cred că este valoros să ai un fel de forum mixt guvernamental şi comercial. Totuşi, WEF îmi cam dă fiori, dar sunt sigur că totul este în regulă...".