Foşti oficiali americani au purtat discuţii secrete despre Ucraina cu ruşi importanţi
Foşti oficiali americani de rang înalt din domeniul securităţii naţionale au purtat discuţii secrete cu ruşi proeminenţi, despre care se crede că sunt apropiaţi de Kremlin - şi, cel puţin într-un caz, cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, cu scopul de a pune bazele unor potenţiale negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, au afirmat câteva persoane familiare cu discuţiile avute.
Concret, ministrul de Externe rus s-a întâlnit, la New York, cu membri ai grupului american timp de câteva ore în aprilie.
După cum era şi de aşteptat, pe agenda întâlnirii au fost trecute cele mai spinoase probleme din războiul din Ucraina, precum soarta teritoriului deţinut de Rusia, şi pe care nu se ştie dacă şi când Ucraina va reuşi să îl elibereze, dar şi căutarea unei posibile soluţii diplomatice la invazia lansată de Putin în Uraina, în februarie anul trecut.
Potrivit surselor, Lavrov a stat la masa discuţiilor cu Richard Haass, fost diplomat şi preşedintele demisionar al Consiliului pentru Relaţii Externe, cu Charles Kupchan, expert pe chestiuni legate de Europa, şi Thomas Graham , expert pe chestiuni legate de Rusia. Atât Kupchan, cât şi Graham sunt foşti oficiali de la Casa Albă şi de la Departamentul de Stat, şi membri ai Council on Foreign Relations [Consiliul pentru Relaţii Externe - n.n.].
Participanţii la discuţiile private aveau printre obiective şi păstrarea unor canale de comunicare deschise cu Rusia , acolo unde acest lucru poate fi posibil, dar şi tatonarea terenului "advers" pentru a înţelege dacă şi unde poate fi loc de negocieri, compromisuri şi diplomaţie privind încheierea războiului.
Cu toate că discuţiile nu au avut loc la sugestia lui Joe Biden, preşedintele american a fost pus la curent cu întâlnirea şi rezultatele ei.
În limbaj diplomatic, asemenea discuţii private sunt cunoscute drept "diplomaţia Track Two", o formă de angajament neoficial care implică cetăţeni privaţi ce nu fac parte în prezent din guvern - sau, în cazul întâlnirii cu Lavrov, "Track 1.5", ceea ce înseamnă că actuali oficiali sunt implicaţi la un capăt al conversaţiei. Acestea vin în condiţiile în care angajamentele diplomatice oficiale, la nivel înalt, între guvernele SUA şi Rusiei cu privire la Ucraina au fost puţine şi rare.
Nu este clar cât de frecvent au avut loc discuţiile pe canale secundare şi nici dacă acestea fac parte dintr-un efort unic şi organizat.
Din partea americană, la discuţii au mai participat unii foşti oficiali ai Pentagonului, inclusiv Mary Beth Long, fost secretar adjunct al apărării al SUA, cu o mare xperienţă în probleme legate de NATO, potrivit a două persoane informate despre discuţii. Mai mult, cel puţin un fost oficial american a călătorit în Rusia pentru discuţii care implică războiul din Ucraina.
În afară de Lavrov din partea rusă, la discuţii au mai participat academicieni, lideri ai unor importante grupuri de reflecţie sau institute de cercetare şi alte persoane din sfera politicii externe ruseşti percepute ca având un cuvânt de spus în faţa preşedintelui Vladimir Putin sau fiind în contact regulat cu factorii de decizie de la Kremlin.
Discuţiile au loc în contextul în care există tot mai multe semne că SUA şi aliaţii săi sunt nerăbdători să vadă Moscova şi Kievul îndreptându-se spre discuţii de pace în toamnă, după finalizarea contraofensivei în curs a Ucrainei.
În timpul unei călătorii secrete la Kiev în luna mai, directorul CIA, William Burns, a auzit de la oficialii ucraineni despre perspectiva de a împinge Moscova la discuţii de pace până la sfârşitul anului, au declarat oficiali pentru The Washington Post. Săptămâna viitoare, preşedintele Joe Biden se va întâlni în Lituania cu lideri din NATO, care semnalează că încă nu sunt pregătiţi să admită Ucraina în alianţă. Iar apropierea alegerilor prezidenţiale din SUA a sporit urgenţa în ceea ce priveşte sfârşitului războiului, pe fondul temerilor că republicanii vor reduce sprijinul pentru Ucraina.
Întâlnirea cu Lavrov din aprilie a avut loc în timpul unei vizite rare şi scurte a diplomatului rus în SUA pentru a prezida Consiliul de Securitate al ONU, care are o preşedinţie rotativă.
Cam în aceeaşi perioadă, Haass şi Kupchin au scris un articol lung în Foreign Affairs, publicat de Council on Foreign Relations, prezentând ceea ce ei au descris a fi "un plan pentru a trece de la câmpul de luptă la masa negocierilor".
Intitulat "Occidentul are nevoie de o nouă strategie în Ucraina", articolul afirma că în urma contraofensivei ucrainene va apărea probabil un impas şi au recomandat ca SUA să înceapă să pună bazele unei propuneri de încetare a focului, în care atât Rusia, cât şi Ucraina să retragă forţele de pe linia frontului, "creând efectiv o zonă demilitarizată".
"O organizaţie neutră - fie ONU, fie Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa - ar trimite observatori pentru a monitoriza şi a impune încetarea focului şi retragerea. Presupunând că încetarea focului se menţine, ar trebui să urmeze discuţii de pace.", au scris foştii oficiali americani.
O problemă cheie este dacă foştii oficiali americani vor continua discuţiile după rebeliunea armată de luna trecută a şefului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, împotriva guvernului Putin, care se presupune că a perturbat imaginea puterii la Kremlin.
Discuţiile de tip Track Two au jucat mult timp un rol important în diplomaţia americană, inclusiv în ceea ce priveşte controlul armelor, oferind adesea o oportunitate mai puţin formală de a testa idei şi răspunsuri în paralel cu discuţiile oficiale dintre guverne.
În 1994, fostul preşedinte Jimmy Carter a călătorit la Phenian, în Coreea de Nord, în calitate de cetăţean privat, cu scopul de a opri programul nuclear nord-coreean - o călătorie care a devenit o mare bătaie de cap pentru administraţia Clinton. De asemenea, discuţiile de tip Track Two între israelieni şi palestinieni au fost creditate ca fiind cele care au creat condiţiile care au dus la Acordurile de la Oslo din 1993.
Cu toate acestea, în contextul războiului din Ucraina, ideea ca foşti oficiali americani să se angajeze în discuţii cu ruşii a provocat o divizare în cadrul comunităţii diplomaţilor americani, a cercetătorilor în domeniul politicii externe şi a profesioniştilor în domeniul securităţii naţionale.
"Mă îngrijorează mesajele care ar putea fi transmise prin acest lucru şi semnalul implicit că suntem disperaţi să ajungem la un acord. În acest moment, ceea ce vrem cu adevărat să facem este să îl izolăm pe Putin şi să punem presiune asupra lui", a declarat Bradley Bowman, un fost ofiţer al armatei americane şi consilier al Senatului, care studiază probleme politico-militare la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor, cu sediul la Washington.
Michael McFaul, fost ambasador SUA în Rusia în administraţia Obama, a declarat că este sceptic că în prezent există în Rusia surogate Track Two adecvate care să aibă acces direct la Putin şi care ar putea servi ca intermediari informali. Iar discutarea soluţiilor la război fără ucraineni la masă ar putea submina insistenţa administraţiei Biden că viitorul Ucrainei nu va fi decis prin înţelegeri de culise între marile puteri, a spus el.
"Dacă aveţi negocieri de tip Track Two despre cum să puneţi capăt războiului, ucrainenii trebuie să fie acolo", a declarat McFaul, care a precizat că nu este implicat în discuţiile de tip Track Two.
Matt Dimmick, fost director pentru Rusia şi Europa de Est în cadrul Consiliului Naţional de Securitate, a declarat că şi discuţiile despre potenţiale înţelegeri cu Rusia fără ca Ucraina să preia conducerea ar putea, în cele din urmă. să submineze influenţa Kievului.
"Ucraina nu are nevoie şi nici nu doreşte ca intermediarii să înceapă să vină şi să elaboreze soluţii de încetare a focului şi apoi să atragă Europa şi SUA să influenţeze Ucraina în această direcţie", a spus Dimmick. "Ucraina îşi dă seama că drumul lor spre un viitor sigur este de a trece direct prin apărarea rusă şi de a nu lăsa Rusiei altă opţiune decât să vină cu propria lor cale de ieşire din Ucraina".
Reacţia Ucrainei
Un oficial din cadrul biroului preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu vor comenta rapoarte de presă specifice bazate pe surse anonime, dar poziţia lor generală a rămas aceeaşi.
"Poziţia noastră este neschimbată - soarta Ucrainei nu poate fi decisă fără Ucraina. De multe ori, preşedintele şi toţi vorbitorii noştri oficiali au vorbit despre acest lucru. Nu în mod anonim, ci destul de specific şi public", au declarat oficiali ucraineni.
