Germania reintroduce controalele la graniţă pentru a reduce migraţia. Există dubii privind efectul pe termen lung

Un poliţist german verifică un camion la frontiera germano-austriacă, în apropiere de Freilassing, Germania (arhivă). (Sean Gallup/Getty Images)
Redacţia
16.09.2024

Germania a reintrodus luni controalele temporare la frontierele cu ţări precum Franţa şi Ţările de Jos, ca parte a eforturilor de combatere a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere, transmite Reuters.

Guvernul german de coaliţie şi-a înăsprit poziţia cu privire la migraţie ca urmare a creşterii numărului de sosiri, în special de persoane care fug de războaiele şi sărăcia din Orientul Mijlociu, şi a creşterii sprijinului pentru extrema dreaptă şi conservatorii din opoziţie.

Cu toate acestea, măsurile au stârnit îngrijorare în rândul experţilor în migraţie, care pun la îndoială eficacitatea lor pe termen lung, sugerând că sunt mai mult simbolice decât substanţiale.

„Semnalul este de descurajare - o încercare de a demonstra capacitatea de a acţiona”, a declarat Hans Vorlaender, preşedintele consiliului german de experţi privind integrarea şi migraţia.

Deşi controalele la frontieră pot avea un efect de descurajare pe termen scurt, reţelele de traficanţi găsesc adesea noi rute, a spus Vorlaender, adăugând că o soluţie mai durabilă ar fi procesarea cererilor de azil ale migranţilor la frontierele externe ale UE.

Îndoieli privind eficacitatea

Controalele la frontieră sunt reintroduse într-un moment în care Germania a înregistrat o scădere de 21,7% a cererilor de azil în primele opt luni ale anului.

Ministrul de Interne, Nancy Faeser, a considerat că scăderea se datorează controalelor introduse anul trecut, care au împiedicat peste 30.000 de intrări neautorizate.

Cu toate acestea, experţii în migraţie au declarat că este dificil de dovedit că scăderea a fost un rezultat direct al acestor măsuri.

Controalele recent reintroduse vizează în primul rând solicitanţii de azil care provin din ţările învecinate ale UE, invocând normele de la Dublin ale UE, care impun ca cererile de azil să fie prelucrate în prima ţară din UE de sosire.

Marc Speer, sociolog la bordermonitoring.eu, a observat că doar 30% din cererile de azil din Germania sunt cazuri de tip Dublin.

Marcus Engler, cercetător la Centrul german pentru cercetare în domeniul integrării şi migraţiei (DeZIM), a declarat că tipurile de migraţie sunt, de obicei, modelate de o serie de factori, inclusiv evoluţiile politice din ţările de origine ale migranţilor şi schimbările în politică UE şi naţională.

„Este dificil să evaluăm ştiinţific modul în care aceste controale la frontieră influenţează sosirea migranţilor ilegali”, a spus el.

Germania rămâne angajată faţă de legislaţia UE privind azilul şi trebuie să ofere proceduri individuale pentru cererile de azil, ceea ce reprezintă un factor major în alegerea destinaţiei de către refugiaţi, a declarat Maximilian Pichl, profesor de drept al azilului la Universitatea de Ştiinţe Aplicate RheinMain.

Acesta a subliniat, de asemenea, rolul reţelelor de migraţie şi al comunităţilor existente în Germania, care continuă să atragă migranţi.

Trafic uşor

Controalele se extind acum la frontierele de nord şi de vest cu ţări precum Belgia, Luxemburg şi Danemarca, adaugându-se controalelor existente la punctele de trecere cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia.

Luni, traficul la frontiere a fost raportat ca fiind fluent. Cu toate acestea, noile controale au fost criticate de vecinii Germaniei, inclusiv Polonia şi Austria.

Criticii susţin că reintroducerea controalelor pune în pericol principiul UE al liberei circulaţii şi riscă să submineze solidaritatea în cadrul blocului.

Poliţia federală va efectua controalele în mod flexibil, a declarat ministrul de Interne, concentrându-se pe minimizarea perturbărilor pentru navetişti, călători şi comerţ.

Cu toate acestea, având în vedere resursele limitate ale poliţiei, controalele selective etichetate drept „controale inteligente” de către minister riscă să conducă la crearea de profiluri rasiale, avertizează experţii.

„Aceste controale sunt de obicei îndreptate împotriva persoanelor de culoare. Studiile arată că astfel de controale aleatorii pot deschide uşa către formare de modele rasiale”, a declarat Pichl.

Ministerul german de Interne a reiterat luni că acţiunile poliţiei motivate rasial sunt inacceptabile şi ilegale.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor