Grecia: Infrastructura pusă la bătaie într-un “fond” creat de creditori. Sindicatele protestează

Activele de stat, inclusiv apa şi electricitatea vor fi transferate către nou fond de active creat de creditorii internaţionali. Planurile au declanşat demonstraţii şi greve în sectorul public în întreaga ţară.
Premierul elen Alexis Tsipras.
Premierul elen Alexis Tsipras. (Captură Foto)

Parlamentul elen a adoptat, marţi noaptea, noi reforme privind reducerea cheltuielilor cu pensiile şi transferarea controlului asupra utilităţilor publice către un nou fond de active.

Reformele urmăresc să deblocheze un împrumut financiar în valoare de 2,8 miliarde de euro, care face parte din cel mai recent program de salvare financiară (bailout) a Greciei.

Reformele au fost adoptate cu 152 de voturi pentru şi 141 contra în Parlamentul elen de 300 de locuri, după ce 152 de membri parlamentari ai coaliţiei greceşti de guvernământ (formată din Partidul Syriza şi Grecii Independenţi) au aprobat proiectul de reforme. Doar un singur membru al coaliţiei a votat împotriva proiectului, alături de toţi membrii opoziţiei.

Reformele prevăd ca, activele publice să fie transferate într-un nou fond de active creat de creditorii internaţionali ai Greciei. Activele includ aeroporturi şi autostrăzi, dar şi companiile naţionale de apă şi electricitate.

Reformele au declanşat mari nemulţumiri în rândul manifestanţilor şi funcţionarilor publici.

Un sindicat din sectorul public elen a criticat reformele, susţinând că transferul de active publice pavează drumul pentru o vânzare către investitorii privaţi. “Sănătatea, educaţia, electricitatea şi apa nu sunt bunuri de larg consum. Ele aparţin oamenilor”, a declarat sindicatul.

Angajaţii companiilor publice elene de apă din Atena şi Salonic au făcut grevă marţi, protestând împotriva reformelor.

Guvernul a declarat că transferul constituie un management mai eficient, şi nu planuri pentru vânzări.

Grecia a semnat un acord pentru ultimul său pachet de bailout – în valoare de 86 miliarde de euro – la mijlocul anului trecut, fiind cel de-al treilea pachet de acest gen începând cu 2010. De atunci, guvernul premierului Alexis Tsipras a adoptat mai multe reforme economice dorite de creditorii ţării, şi anume în privinţa sistemelor de pensii şi impozite.

La mijlocul lunii octombrie, reprezentanţii creditorilor Greciei – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Mecanismul de Stabilitate Europeană şi Fondul Monetar de Investiţii – se vor întâlni în Atena pentru a face cea de-a doua evaluare a bailout-ului. Evaluarea va include un proiect de lege nepopular privind reformarea Codului muncii.

Atena speră că reformele în sectorul muncii vor face ca ţara să se califice şi să participe anul următor la programul de uşurare cantitativă a Băncii Centrale Europene.

Datoria naţională a Greciei este aşteptată să ajungă la un nou record în acest an, crescând peste 180% din PIB-ul naţional, un nivel pe care Fondul Monetar Internaţional îl consideră ca fiind de nesusţinut.